Despre vulnerabilităţile Justiţiei şi despre independenţa acesteia, despre carenţele asumate, multe dintre acestea derivând din motivaţii ce ţin de structura personală a magistraţilor, despre criza de valori din sistem şi despre nefastele influenţe conjuncturale care derivă dinspre sfera politicului şi economicului, dar şi despre nevoia de asanare morală a societăţii şi despre încrederea românilor în actul de justiţie s-a discutat la bilanţul activităţii Curţii de Apel Timişoara pe anul 2013. Alături de preşedintele acestei instanţe, Lidia Barac, la Timişoara a fost prezent preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Adrian Bordea.

Încărcătura pe judecător: 569 de dosare

Numărul de dosare judecate, în 2013, de instanţele arondate Curţii de Apel Timişoara a fost de 95.252, dintre care doar Curţii de Apel Timişoara i-au revenit 27.339 dosare, cu 5.514 dosare mai mult decât în 2012. Procentul de operativitate înregistrat a fost de 87,29% în judecarea şi soluţionarea cauzelor. Ceea ce înseamnă 23.067 de dosare soluţionate, din totalul de 27.339 aflate pe rol.

Cu un număr mediu de 48 de judecători aflaţi în activitate şi cu o încărcătură pe judecător de 569 de dosare – cu 109 dosare soluţionate mai mult decât în decursul lui 2012 – Curtea de Apel Timişoara se situează pe o poziţie fruntaşă într-un clasament al instanţelor realizat la nivel naţional.

În ce priveşte volumul de dosare aferent fiecărei secţii în parte, cea mai solicitată secţie în decursul anului 2013 a fost cea de Contencios Administrativ şi Fiscal, cu 16 376 dosare, dintre care 13.795 de dosare noi şi 2.581 de dosare rămase din 2012. Secţia I Civilă a avut de judecat 2.524 de dosare, dintre care 1.857 dosare noi, Secţia II Civilă – 2.507 dosare, dintre care 1.999 de dosare noi, Secţia Penală a avut 2.548 de dosare, dintre care 2.272 au fost noi. Iar Secţia Litigii de Muncă şi Asigurări Sociale a judecat 3.384 de dosare, dintre care 3.039 de dosare noi.

În condiţiile unui astfel de volum de muncă, oficialii Curţii de Apel Timişoara se plâng  de faptul că distribuirea bugetului instanţelor nu s-a modificat considerabil faţă de bugetul din 2008 şi, în plus, instanţele bucureştene primesc cea mai mare parte din buget, urmate de Craiova, Cluj şi Ploieşti, „alocarea pretinzând că urmăreşte volumul de dosare (calitatea datelor privind volumul de dosare este îndoielnică), cu tendinţa de a acorda sume disproporţionat de mari unor instanţe mai puţin aglomerate”.

Preşedintele Curţii de Apel Timişoara: „Nu există o legătură între vârsta magistraţilor şi tentaţia lor de a cădea pradă corupţiei”

Preşedintele Curţii de Apel Timişoara, prof. univ. dr. Lidia Barac, spune că 45% dintre hotărârile Curţii de Apel Timişoara au fost atacate anul trecut, ceea ce reflectă neîncrederea românilor în actul de justiţie, situaţie pusă atât pe seama vulnerabilităţilor sistemului de Justiţie şi a insuficientelor resurse umane şi materiale, cât şi pe seama reflectării unor neajunsuri ale Justiţiei în ultimele rapoarte MCV.

Referindu-se la principalele probleme cu care se confruntă sistemul, Lidia Barac aminteşte aici lipsa de integritate a magistraţilor şi implicarea acestora în acte de corupţie. Dar, subliniază aceasta, „nu există o legătură între vârsta magistraţilor şi tentaţia acestora de a cădea pradă unor cazuri de corupţie”. Preşedintele Curţii de Apel Timişoara cataloghează ca fiind  o prejudecată faptul că magistraţii vârstnici, formaţi şi educaţi în interiorul vechiului sistem, ar fi mai predispuşi să se implice în cazuri de corupţie. „Practica ne demonstrează că tendinţa de implicare în astfel de situaţii nu e legată nici de situaţia materială, nici de progresele în carieră, nici de varii aspecte familiale, ci mai degrabă de trăsăturile de personalitate individuale, de anumite vulnerabilităţi personale, care fac magistratul să frecventeze cercuri cu influenţă nefastă. Dimpotrivă, statutul profesional şi accesarea în termen foarte scurt a unui nivel maxim al nevoilor de împlinire în carieră nu reprezintă un garant care să pună magistratul la adăpost de tentaţia implicării în cazuri controversate”, opinează Lidia Barac.

Aceasta apreciază chiar că, în unele situaţii, ascensiunea profesională a magistraţilor este mult prea facilă în raport cu limita de vârstă, existând anumite trăsături umane de care un magistrat are nevoie în exercitarea profesiei sale şi care sunt catalizate doar de procesul de maturizare: empatia, experienţa umană, capacitatea de a discerne nuanţe, rezonabilitatea în judecarea unor cauze şi în evaluarea unor situaţii. Toate acestea reprezintă trăsături definitorii ale unui magistrat care vin numai o dată cu vârsta, este de părere Lidia Barac.

La toţi aceşti factori care pot conduce la vicierea calităţii actului de justiţie, preşedintele Curţii de Apel Timişoara a adăugat şi chestiuni contextuale, legate de ceea ce a numit „managementul defectuos la nivelul instanţei şi de climatul organizaţional instabil”, care determină, inclusiv pe fondul unei salarizări nesatisfăcătoare, fluctuaţii de personal care plasează Justiţia într-un spaţiu fragil, care creează teren favorabil suspiciunilor de lipsă de integritate a magistraţilor.

Lidia Barac: „Mass-media poate să critice în continuare, chiar dacă critica e greşită”

În privinţa intens dezbătutului, în ultima vreme, articol 276 Cod Penal, care se referă la presiunile exercitate asupra Justiţiei, preşedintele Curţii de Apel Timişoara spune că „referirile la făptuitor care se fac în articolul 276 Cod Penal nu au nicio legătură cu jurnaliştii. Prin făptuitor, acolo se înţelege orice persoană, nu jurnalistul, ca făptuitor calificat. Aşa încât mass-media este liberă în continuare să critice, chiar dacă critica este greşită”, precizează Lidia Barac. Aceasta mai spune şi că textul în sine a fost introdus în urma unei recomandări incluse într-un raport MCV şi că astfel de referiri există şi sunt aproape identice şi în legislaţiile unor state cum sunt Germania şi Olanda, ele vizând forme de infracţiuni săvârşite cu scop direct şi intenţie precisă care îi vizează pe magistraţii care instrumentează diverse cauze.

Preşedintele C.S.M.: „Dacă eşti prea independent, ieşi dintr-un cadru de normalitate”

Prezent la Timişoara pentru a participa la şedinţa de bilanţ a activităţii Curţii de Apel Timişoara pe 2013, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Adrian Bordea, a precizat că este de părere că „independenţa Justiţiei este o noţiune care trebuie nuanţată şi care are anumite graniţe”. Pentru că, spune el, şi independenţa judecătorului are riscurile ei: „În momentul în care eşti prea independent, rişti să ieşi dintr-un cadru de normalitate. Tocmai de aceea, independenţa trebuie văzută cu mai multe nuanţe, iar critica asupra unei hotărâri judecătoreşti trebuie nuanţată şi ea, depinde cine o face şi cu ce interese. Dacă este fără rea-credinţă, atunci trebuie acceptată”.

Referitor la problemele cu care se confruntă Justiţia din România, Adrian Bordea afirmă că unul dintre cele mai recente rapoarte referitoare la fenomenul corupţiei elaborat de Comisia Europeană ne plasează pe antepenultimul loc în clasamentul ţărilor europene, ţara noastră fiind urmată de Italia şi Grecia, situaţie pe care Adrian Bordea a apreciat-o drept nefirească. „Resursele pe care le avem ar putea face să avem o poziţionare mai bună”, apreciază preşedintele C.S.M., care a precizat şi că 93% din populaţia ţării are despre România percepţia de stat  corupt. Dar, spune el, „Justiţia nu e departe de societatea în care ea se desfăşoară şi în care magistraţii îşi duc viaţa şi îşi desfăşoară activitatea. Justiţiabilii sunt supuşi aceloraşi constrângeri ale conştiinţei ca şi cetăţenii de rând”. Adrian Bordea mai spune că etiologia fenomenului corupţiei, dar şi cauza problemelor cu care se confruntă Justiţia din România trebuie căutate atât printre factorii de natură personală, care ţin de structura fiecărui magistrat în parte, cât şi printre factorii contextuali.

„Din păcate, nu avem un sistem de evaluare psihologică a magistraţilor”, a adăugat Adrian  Bordea, care a precizat că în cursul anului trecut, la nivel naţional, C.S.M. s-a confruntat cu nevoia de a gestiona situaţia a trei magistraţi care au fost nevoiţi să îşi întrerupă activitatea, întrucât „suprasolicitarea şi efortul depus s-au resimţit în starea lor psihologică”, aceştia ajungând în situaţia „de a nu mai avea reprezentarea foarte clară a propriilor lor acţiuni”. Adrian Bordea a plasat toate aceste probleme sub semnul nevoii de eficientizare a instanţelor de judecată de la nivel naţional, întrucât, spune el, există la nivel naţional judecători care judecă o sută de dosare pe an şi judecători la care ajung peste 2.000 de dosare pe an, în condiţiile în care magistraţii au acelaşi statut şi acelaşi nivel de salarizare.

„Trebuie să găsim în continuare variante de echilibrare a solicitărilor şi presiunilor care se exercită asupra judecătorilor”, a declarat preşedintele C.S.M. Anunţând că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va publica un „Ghid de bune practici” şi că în acest moment se lucrează la acesta: „Î.C.C.J. este pe punctul de a finaliza un ghid pentru anumite fapte, pentru anumite prejudicii. Uneori, constaţi anumite vinovăţii şi nu le poţi dovedi. Alteori, ai circumstanţele care te fac să iei alte hotărâri decât cea pe care ai luat-o cu câteva zile înainte. Totul depinde numai de aprecierea judecătorului”.