Radu Mazăre și Sebastian Ghiță nu au în comun doar faptul că sunt doi foști stâlpi ai social-democrației românești, cu averi colosale controversate și târzii dosare de corupție cu prejudicii de milioane de euro, ci și faptul că au părăsit România cu concursul, direct sau indirect, al unor autorități.

În 19 decembrie 2016, fugea din țară Sebastian Ghiță. Scăpat de sub observaţie de echipaj de filaj care îl avea sub control, polițiști de la Direcția de Operațiuni Speciale, exact în prima zi în care rămăsese fără imunitate parlamentară, după o sindrofie oficială a SRI, la care fusese invitat. Asta, deşi în momentul în care i s-a pierdut urma, se afla sub control judiciar şi cu interdicţia de a părăsi ţara, măsuri impuse într-un dosar al DNA Ploieşti, în care este judecat pentru fapte de corupţie, alături de foşti granzi din fieful său – foşti capi ai Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, ai Poliţiei judeţene şi ai DGA Prahova.

În 25 decembrie 2017, a plecat Radu Mazăre. Deși aflat sub control judiciar, judecat și el pentru corupție, în patru dosare penale, dintre care două, la Înalta Curte de Casați și Justiție, nu a avut interdicție de a părăsi țara, așa că și-a luat bilet de avion și, în ziua de Crăciun, a zburat spre Madagascar. Și a anunțat Poliția, după câteva zile – când se afla deja, probabil, printre lemuri și baobabi – că nu se mai întoarce și că va cere acolo azil politic, considerându-se „o ţintă a statului paralel, care nu va beneficia în ţară de o justiţie independentă”. După ce s-a aflat de plecarea din țară a lui Radu Mazăre, în 2 ianuarie, în presă a apărut informația că judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ar putea decide dacă dispun arestarea lui în lipsă. La ce folosește?… România nu are acord de extrădare cu Madagascarul.

Persistă, însă, niște întrebări. De ce nimeni nu a avut nicio informație despre intenția lui de a părăsi România, informație care să fi dus la luarea unor măsuri pentru a o preveni? De ce polițiștii de la Direcția de Operațiuni Speciale nu l-au ținut sub control? Articolul 215 din Codul de Procedură Penală obligă la verificarea periodică a respectării obligaţiilor de către inculpat; or, Poliția nu a știut că Radu Mazăre a plecat, până când acesta  nu a transmis salutări din Madagascar. De ce magistrații care judecă dosarul în care a fost pus sub control judiciar, nu au anticipat această mișcare și nu au cerut inclusiv interdicția de a părăsi țara? Potrivit art. 215 din Codul de Procedură Penală, organul judiciar care a dispus măsura controlului judiciar îi poate impune inculpatului să nu depăşească o anumită limită teritorială, decât cu încuviinţare prealabilă, sau să nu se deplaseze în locuri anume stabilite.

În plus, magistrații fi avut câteva motive să ceară interdicția de a părăsi România:

1.Faptul că, în dosarul în care a fost hotărâtă punerea sub control judiciar, exista deja o condamnare în primă instanță.

2. Faptul că e vorba despre un dosar de corupție cu un prejudiciu foarte mare.

3. Faptul că Radu Mazăre mai este judecat și în alte trei dosare penale. Unul, la Curtea Supremă, în care este acuzat că a primit opt milioane de euro și peste opt milioane de lei de la reprezentanții unor firme, pentru a le facilita emiterea unor documente, pentru înlesnirea câștigării unei licitații. Un alt dosar, tot la Înalta Curte, în care este acuzat că, tot în calitate de primar al Constanței, ar fi primit mită în jur de 175.000 de euro, pentru a favoriza a o firmă să câștige programul de construire a unor locuințe modulare din Campusul Social „Henri Coandă”. Mai este judecat de Tribunalul Constanța, într-un alt dosar, pentru abuz în serviciu, acuzat că ar fi vândut terenuri din Mamaia, la prețuri subevaluate, prejudiciul fiind estimat la peste trei milioane de euro.

4. Faptul că Radu Mazăre a declarat public că a concesionat un teren într-un golf din nordul Madagascarului, unde dorea să construiască un complex de sporturi nautice – deci, exista ipoteza că, la un moment dat, fostul edil al Constanței va pleca, lăsând baltă dosarele penale pe care le are în țară și prejudiciile imense pe care, dacă va fi găsit vinovat, le va avea de plătit.

5. Nu în ultimul rând, faptul că România nu are semnat acord de extrădare cu Madagascarul.

De ce am făcut comparația între Radu Mazăre și Sebastian Ghiță?

Pentru că nu au în comun doar faptul că sunt doi foști stâlpi ai social-democrației românești cu averi colosale controversate și târzii dosare de corupție cu prejudicii de milioane de euro, ci și faptul că au părăsit România cu concursul, direct sau indirect, al unor autorități; altfel spus, din neglijență sau, poate, cu complicitatea unora.

În cazul lui Sebastian Ghiță, nici până în momentul de față Ministerul de Interne nu a făcut publice rezultatele anchetei interne. Ministerul de Interne – în subordinea căruia se află Direcţia Operaţiuni Speciale a Poliţiei Române, care l-a avut pe Sebastian Ghiţă sub filaj şi l-a pierdut în negura nopţii – este tot in silenzio stampa pe acest subiect, refuzând să comunice cum şi pe unde a părăsit a cesta ţara și dacă a fost găsit vreun responsabil pentru fuga lui din România. Potrivit Codului de Procedură Penală, în cazuri de interdicţie de a părăsi ţara, Poliţia de Frontieră primeşte o copie a deciziei, fiind obligată să dispună darea inculpatului în consemn la punctele de trecere a frontierei. Deci, dacă nu este vorba despre complicitate, e vorba cel puțin despre neglijență în serviciu.

Pentru că Sebastian Ghiță nu a fost nici până azi extrădat din Serbia și nici nu se întrevede perspectiva ca acesta să fie adus în țară.

Pentru că o soartă asemănătoare se anunță a avea, cel puțin pentru o vreme, și Radu Mazăre, și cazul său, pentru a cărui plecare, în ciuda gravelor problem penale pe care le are, nu cred că va răspunde nimeni.

Articol publicat și în Puterea a Cincea.