În ciuda laudelor guvernamentale legate de economia care duduie, exact ca în perioada premergătoare crizei economice, valoarea incidentelor de plăţi creşte vertiginos . Acesta este, de altfel, un indicator care arată situaţia reală a mediului de afaceri privat din România. Şi Timişul are zeci de reprezentanţi în “lista neagră” a firmelor care emit bilete la ordin şi file cec fără acoperire, multe dintre ele fiind companii mari şi cu vechime pe piaţă.

Statistici îngrijorătoare

Potrivit datelor raportate la Centrala Incidentelor de Plăţi din Banca Naţională a României, valoarea sumelor refuzate la plată de băncile comerciale a crescut mai mult de dublu (cu 112%) în aprilie faţă de martie 2014. Adică, cu aproape 500 de milioane de lei – la 934 de milioane de lei, de la 440 de milioane de lei.

Cea mai mare parte a sumelor refuzate la plată în a patra lună din acest an a provenit din plăţile cu bilete la ordin, care au însumat aproape 915 milioane de lei, faţă de 425 de milioane de lei în luna anterioară, de asemenea în creştere semnificativă, cu 115%. Şi cecurile refuzate la plată în aprilie au însumat mai mult decât în martie, cu aproape 30%, ajungând la 19,5 milioane de lei, faţă de 15 milioane de lei cu o lună mai devreme.

În urmă cu un an, în mai 2013, valoarea plăţilor efectuate cu instrumente de debit refuzate de bănci a fost de 1,17 miliarde de lei, suma maximă din ultimul an. Între timp, aceasta scăzut scăzut treptat, în martie 2014 ajungându la minimul ultimelor 12 luni, respectiv de 440 de milioane de lei, potrivit datelor din Centrala Incidentelor de Plăţi.

Ca număr, incidentele de plată au scăzut uşor în aprilie 2014, faţă de luna anterioară, la 9.698, faţă de 9.960.

Conform Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, incidentele la plată au crescut din cauza lipsei de finanţare, în special din cauza creditării limitate, ceea ce împinge firmele la un comportament incorect în privinţa plăţilor. O altă explicaţie ar putea fi dată de faptul că, în aprilie, se plătesc impozitele aferente primului trimestru.

“Din cauza lipsei creditului s-a apelat la metode neortodoxe de plată. Creditul nu şi-a revenit şi, din păcate, lipsa de finanţare împinge firmele la un comportament incorect, care trebuie condamnat. Noi am fost împotriva reducerii sancţiunilor prin noul Cod Penal pentru asemenea rele practici, pentru că acesta este unul din lucrurile grave din economie”, a declarat secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, Cristian Pârvan.

În opinia sa, aceste practici mai au un efect secundar, şi anume consolidează ruperea lanţului de valori. “Când nu ai încredere în clienţii interni, cauţi clienţi în afara ţării şi atunci coeziunea între diverşi operatori autohtoni este grav afectată. De aceea pe noi ne interesează foarte mult acest aspect şi suntem pentru sancţionarea oricât de drastică a acestor practici”, a mai spus Cristian Pârvan.

“Reglementările B.N.R. sunt foarte clare – cei care înregistrează incidentele de plăţi – de exemplu băncile comerciale confruntate cu un astfel de incident – au şi dreptul să le modifice. Vă pot spune că sunt multe solicitări de consultare a acestei centrale a incidentelor de plăţi – sunt mulţi agenţi economici care verifică aceste date înainte de a intra într-o relaţie de afaceri cu un alt agent economic, mai ales când e vorba de implicarea unor sume mari. Datele înregistrare în centrala incidentelor de plăţi pot cântări mult în luarea unei decizii legate de un eventual parteneriat de afaceri”, ne-a declarat Mugur Şteţ, purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României.

Baza de date a Centralei Incidentelor de Plăţi este organizată în două fişiere fişierul naţional de incidente de plăţi care are trei componente – fişierul naţional de cecuri, fişierul naţional de cambii, fişierul naţional de bilete la ordin şi fişierul naţional al persoanelor cu risc care este alimentat automat din fişierul naţional de incidente de plăţi.

Anularea incidentelor de plată din această bază de date poate fi efectuată numai de către aceeaşi persoană declarantă care le-a transmis anterior la centrala incidentelor de plăţi, din proprie iniţiativă sau ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti executorii.

În urma înregistrării în CIP se poate institui interdicţia bancară, care este regimul impus de către o instituţie de credit unui titular de cont de interzicere a emiterii de cecuri pe o perioadă de un an începând cu data înregistrării la centrala incidentelor de plăţi a unui incident de plată major şi asigură prevenirea producerii unor noi incidente de plăţi şi sancţionarea titularilor de cont care le generează în sistemul bancar.   

Prevederi penale mult mai blânde

Şi Timişul are zeci de reprezentanţi în “lista neagră” a firmelor care emit bilete la ordin şi file cec fără acoperire, multe dintre ele fiind companii mari şi cu vechime pe piaţă, fiind enumerate pe portaluri electronice de specialitate, cum sunt tepari.ro, unde un investitor român sau străin care vrea să intre într-o relaţie de afacere cu o companie din Timiş poate verifica, evident, contra cost, dacă respectiva firmă figurează sau nu în centrala incidentelor de plăţi.

Cert este că în prezent există premise ca şi în Timiş, ca în majoritatea judeţelo, acest gen de incidente de plăţi să crească, nu să scadă. Şi aceasta deoarece înşelăciunea şi delapidarea sunt tratate de noul Cod Penal într-o manieră cu mult mai blândă decât o făcea vechea lege, aceasta însemnând pedepse de până la patru ori mai mici. Un caz particular este înşelăciunea cu cecuri, una dintre cele mai frecvente infracţiuni de natură economică, din care rezultă prejudicii de sute de milioane de lei anual.

Ea nici nu mai apare în Codul Penal şi, ca atare, intră sub incidenţa unei legi din 1934. Drept urmare, pedeapsa scade de nu mai puţin de 12 ori, până la maximum un an de puşcărie sau amendă. În plus, inculpaţii care îşi recunosc fapta pot încheia cu procurorul un acord care să le reducă pedeapsa fără a mai fi nevoie să treacă printr-un proces. Marii câştigători sunt însă inculpaţii cu procese vechi pe rol, care ar putea avea surpriza să constate că faptele lor s-au prescris deja, conform noilor reglementări.

Reducerea drastică a pedepselor în ceea ce priveşte două dintre infracţiunile economice importante (înşelăciunea – de la maximum 12 ani la maximum trei ani – şi delapidarea – de la maximum 15 ani la maximum şapte ani) presupune o reducere substanţială a termenelor de prescripţie a faptelor. Astfel, pentru înşelăciune, termenul scade de la zece ani la doar cinci ani, în timp ce pentru delapidare scade de la zece ani la opt ani. În cazul înşelăciunilor cu cecuri, unde pedeapsa este de maximum un an sau amendă, infracţiunea se prescrie în doar trei ani, faţă de zece ani, cum era pe vechiul Cod Penal.

Aceasta şi în condiţiile în care şi până acum, agenţii economici care au făcut din emiterea de bilete la ordin sau file cec fără acoperire un stil de a face afaceri, au fost încurajaţi şi de pedepsele mici sau inexistente date în cazuri de acest gen în unele instanţe timişene.

Portalul public jurindex.ro, care cuprinde sentinţele arhivate din ultimii ani, pronunţate de instanţele timişene, este o dovadă foarte bună în acest sens, cu sute de exemple edificatoare. De exemplu, Curtea de Apel Timişoara, în decizia penală 882/R, într-un dosar de înşelăciune, confirmă pedeapsa de suspendare condiţionată a pedepsei de doi ani închisoare, pronunţată de Tribunalul Arad, motivaţia fiind extrem de interesantă: “Inculpatul are în întreţinere un copil minor, şi a avut un comportament bun după comiterea faptei, prezentându-se în faţa instanţei de judecată la fiecare termen al procesului şi colaborând la aflarea adevărului, pronunţarea condamnării constituind un avertisment pentru acesta condamnatul luându-şi angajamentul că nu va mai săvârşi alte infracţiuni chiar fără executarea pedepsei.”

Într-un dosar similar, finalizat tot la Curtea de Apel Timişoara, cu decizia 1064/R, într-o condamnare cu suspendare pentru înşelăciune cu file CEC s-a reţinut ca circumstanţă atenuantă “atitudinea procesuală a inculpatului şi faptul că are un loc de muncă stabil în Spania, unde şi-a întemeiat o familie”, precum şi faptul că a plecat în străinătate pentru a-şi achita datoriile. “Inculpatul este plecat în Spania cu contract de muncă legal încheiat, este căsătorit, a arătat că nu se sustrage judecăţii, fiind prezent la trei termen de judecată în faţa primei instanţe, menţionând totodată că nu se va sustrage nici de la achitarea despăgubirilor civile, dar are nevoie de locul de muncă din Spania pentru a se putea achita de toate datoriile stabilite în sarcina sa”, se arată în decizia instanţei.

De asemenea, într-o decizie asemănătoare, într-un dosar de înşelăciune cu bilete la ordin finalizat cu condamnare cu suspendare la Curtea de Apel Timişoara se precizează că “în individualizarea pedepselor aplicate inculpatului instanţa a avut în vedere gradul de pericol social al infracţiunilor şi modalitatea concretă de săvârşire a acestora, prejudiciul şi comportamentul anterior al inculpatului, care se află pentru prima dată în conflict cu legea penală, neavând antecedente penale, împrejurarea că după săvârşirea infracţiunii, inculpatul a achitat parţial prejudiciu  prin plăţi directe şi prin compensări, comportamentul acestuia în timpul urmăririi penale şi a cercetării judecătoreşti recunoscând parţial faptele, precum şi vârsta inculpatului.”

Din respectivele decizii se deduce că, dacă inculpatul este familist, căsătorit, are copii sau o vârstă înaintată, şansele unei condamnări cu suspendare sunt aproape nule.