Din cauza numeroaselor contestaţii ale contractelor de amenajare a spaţiilor verzi din Timişoara, în această perioadă un număr foarte mare de timişoreni se prezintă la medicii de specialitate cu probleme generate de alergii, provocate de cantităţile mari de praf şi polen din aer. Primăria spune că, atâta vreme cât legislaţia impune un anumit tip de etape legate de atribuirea de contracte de acest gen, situaţia actuală se poate prelungi.

Parcuri lăsate “în plata Domnului”

Mai mulţi medici de specialitate din Timişoara au remarcat în această perioadă creşterea numărului celor care se prezintă la controale medicale cu diverse tipuri de alergii generate de cantităţile mari de prag, polen şi alţi factori alergeni din aer. Situaţia este acutizată de starea în care se găsesc multe dintre parcurile oraşului, care nu sunt îngrijite, cosite şi amenajate în mod corespunzător. Asta, din cauză că, de luni bune, nu s-a reuşit atribuirea contractului de amenajare de spaţii verzi, din pricina contestaţilor în serie. Teoretic, de parcurile Timişoarei nu se mai ocupă nimeni în momentul de faţă, după ce contractele pentru întreţinerea lor au expirat şi nu s-a mai reuşit încheierea altor contracte, cu excepţia zonei centrale a oraşului, de care se ocupă în continuare societatea Horticultura.

“Licitaţia este în etapa sa finală, sper să se încheie fără contestaţii şi să putem anunţa – cu mare bucurie voi face asta – semnarea contractelor pentru execuţia lucrărilor. Îmi pare foarte rău pentru toţi cei care suferă de alergii, am şi eu apropiaţi care suferă de alergii şi ştiu ce înseamnă asta, dar nu am nicio soluţie legală. Am spus-o de nenumărate ori, oricâtă presiune s-ar pune pe mine, cu orice argumente, nu fac nimic ilegal”, a declarat primarul Nicolae Robu. 

Reprezentanţii Municipalităţii anunţă că sunt dispuşi să aloce peste 40 de milioane de euro, în patru ani, pentru întreţinerea şi amenajarea parcurilor şi scuarurilor, pentru spaţii verzi, locuri de joacă, tăieri de corecţie la arbori şi defrişări, aceasta fiind valoarea estimată a noilor contracte. Din păcate, deşi există această alocare bugetară, nu se poate face nimic, din cauza contestaţiilor în serie. “Sunt nişte probleme legislative legate de faptul că unor firme li se permite contestarea la nesfârşit a unor proceduri de atribuire, pe care le blochează. Şi dacă la investiţii nu ne deranjează atât de tare, pentru că nu ne încurcă, în domenii precum cel al amenajării spaţiilor verzi aceste contestaţii ne încurcă foarte mult”, spune consilierul local PNL (fost PDL) Ştefan Sandu.

În opinia sa, ar fi necesar ca deputaţii şi senatorii de Timiş să iniţieze o modificare legislativă, care să nu mai permită blocarea unor contracte de acest gen, prin contestaţii repetate. “Altfel, spaţiile verzi rămân neîngrijite şi nu se ştie cât se mai prelungeşte această situaţie, dacă se tot amână atribuirea. În plus, dacă o comunitate are la dispoziţie a societate de profil, cum e Horticultura, firmă subordonată Consiliului Local, ar trebui ca legea să-i permită să o folosească”, apreciază Ştefan Sandu.

Problema legată de Horticultura a mai fost luată în discuţie la şedinţele de plen din acest an, primarul Nicoale Robu rămânând de fiecare dată pe poziţie: “Au fost neînţelegeri între Horticultura şi Direcţia de Mediu în ceea ce priveşte tarifele, am spus-o răspicat, n-aş fi putut semna niciodată să se deconteze lucrări la tarife mai mari, fără licitaţie – aşa se punea problema –, la tarife mai mari decât cele care au rezultat la ultimele licitaţii. Nu pot să fac aşa ceva, indiferent cine hotărăşte. Să semneze alţii, eu am spus clarcă nu îmi pun semnătura pe aşa ceva. Oricât ţinem noi la Horticultura, şi ţinem, nu putem să o ajutăm în mod ilegal”.

Un alt consilier local PNL Ciprian Jichici, declară că, în România, contestarea licitaţiilor a devenit un sport naţional. “Dacă la o licitaţie câştigă firma care «trebuie», totul e bine, dacă nu câştigă cine «trebuie», se găsesc tot timpul firme, firmuliţe, care au capacitatea să conteste şi să puna beţe în roate unui proces, transformând o licitaţie normal de patru – şase luni, într-o licitaţie de patru – şase ani. Din nefericire, la cel mai înalt nivel politic din România, nu se doreşte rezolvarea acestei situaţii”.

În opinia sa, rezolvarea respective probleme este simplă şi se poate face prin câteva paragrafe de lege. “Este nevoie de timbrarea oricărei contestaţii cu 10% din valoarea proiectului. E simplu, evident în momentul în care ai un proiect, o valoare de un milion de euro, să te pună să timbrezi cu 100.000 de euro contestaţia. Dacă eşti sigur şi ai dreptatea de partea ta, o vei face. Dacă eşti un contestatar de meserie, cum sunt multe firme în România, paravan pus în fata altor grupuri de interese, atunci nu o vei mai face”.

Probleme vechi legate de spaţiile verzi

În contextul referirilor la situaţia atribuirii contractelor de întreţinere a spaţiilor verzi, Nicolae Robu a precizat şi că, după preluarea mandatului său, a aflat despre faptul că, la nivelul Municipalităţii, s-a procedat multă vreme la nerespectarea legii în ceea ce priveşte procedurile de încredinţare a contractelor de întreţinere a spaţiilor verzi. “Legea prevede să existe o decizie de principiu a Consiliului Local. La Primărie s-a mers în mod implicit, tacit aş spune, pe varianta de licitaţie. Cel puţin, administraţia pe care o conduc şi eu personal n-am ştiut că niciodată în timp nu s-a luat această decizie. Când am aflat, era destul de târziu. Am cerut să se facă preparativele pentru a se putea lua o asemenea decizie ca să intrăm în legalitate”, mai spune edilul. Adăugând că, până acum, s-a mers, în virtutea inerţiei, cu licitaţie: “nici Curtea de Conturi nu a sesizat, în urma controalelor efectuate, că e necesară o asemenea decizie de Consiliu Local”.

Recent, mai mulţi consilieri locali au readus în discuţie problema lucrărilor de amenajare la spaţiile verzi, după ce conducerea Primăriei a admis că pe aceste contracte se lucrează pe baza unor normative vechi de… 40 de ani.

Acele normative, evident, nu mai sunt de actualitate, însă, de zeci de ani Pe care Primăria nu a reuşit să le înlocuiască. Situaţia i s-a părut aberantă şi primarului Nicolae Robu, care a declarat că „normativele vechi sunt cele care îţi spun cu câţi oameni trebuie să lucrezi câtă iarbă poate tunde un om pe oră, or, e aberant în 2014 să discutăm câtă iarbă poate tăia un om pe oră că, dacă trei sfert de oră stă la fumat, taie mai puţină, dacă munceşte o oră, taie mai multă. Dacă foloseşte secera, taie o cantitate, dacă foloseşte motocositoare taie o altă cantitate şi tocmai că s-a vrut cel puţin la nivel de deziderat s-a vrut să nu mai apară astfel de anomalii”.

Odată cu aceste controverse a apărut o altă problemă, reglementată nici ea. Este vorba despre fixarea unor norme actualizate pe întreţinerea de spaţii verzi… după atribuirea contractului, adică după licitaţie. Lucru considerat total anormal de mai mulţi consilieri locali.    

În acelaşi context mai poate fi menţionată problema legată de Registrul spaţiilor verzi – aplicaţia care i-ar permite Primăriei să ştie exact ce suprafaţă de parcuri şi terenuri cu vegetaţie deţine şi să plătească lucrări de amenajare în cunoştinţă de cauză. Acesta, însă, e tot în lucru, de ani buni. Asta, deşi Curtea de Conturi a cerut definitivarea acestei baze de date, după ce în urma ultimelor audituri realizate la Primăria Timişoara, a depistat nereguli legate de întreţinerea spaţiilor verzi. Curtea de Conturi spune că autorităţile publice locale nu au realizat Registrul local al spaţiilor verzi şi nici nu l-au actualizat niciodată când au intervenit modificări în structura terenurilor definite ca spaţii verzi şi a celor degradate, posibil a fi reabilitate ca spaţii verzi, deşi legea obligă la acest lucru.