Universitatea de Vest din Timişoara, sub „ocupaţia” studenţilor

Protest studenti Timisoara Foto EvzSubfinanțarea cronică a sistemului de învățământ, valoarea crescută a taxelor de studii, calitatea precară a educației și scăderea relevanței studiilor universitare, pe fondul neadaptării curriculum-ului la exigențele pieței de muncă, sunt o parte dintre motivele invocate de reprezentanții organizațiilor studențești pentru mișcările de protest la care au recurs.

 

Apel la acțiuni de protest conjugate

Reprezentanții Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești (ANOSR) și cei ai Organizației Studenților din Universitatea de Vest din Timișoara (OSUT) au demarat proteste menite să avertizeze, printre altele, asupra situației grave generate de subfinanțarea cronică a sistemului de învățământ, asupra nivelului crescut al taxelor de studiu și a ratei în creștere, a abandonului universitar, dar și asupra nesocotirii, de către oficialii din Educație, a nevoilor studenților. Şi atenționează că actorul principal în sistemul de învățământ universitar este studentul. Motiv pentru care, precizează ei, întrucât „Universitățile sunt pentru studenți”, acțiunile de protest vizează ocuparea, de către aceştia, a mai multor instituții de învățământ superior din România.

„Studenții sunt nemulțumiți de faptul că opiniile lor nu mai sunt ascultate în universități, că subfinanțarea Educației a produs efecte catastrofale asupra calității și relevanței studiilor universitare și că taxele din universități au devenit insuportabile pentru studenți, rata de abandon universitar ajungând la 40%”, este menționat într-un comunicat transmis redacţiei de reprezentanții OSUT și cei ai ANOSR.

Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea Maritimă din Constanța și Universitatea „Dunărea de Jos”, din Galați, sunt primele universități ocupate în cadrul acestui protest. „Studenții s-au baricadat în amfiteatre, dezbat problemele sistemului universitar românesc și refuză să părăsească universitățile până când revendicările lor nu vor fi acceptate”, se mai precizează, în cuprinsul comunicatului.

Miercuri dimineaţă, câteva de studenţi timişoreni s-au adunat în faţa Prefecturii Timiş, la unprotest mut, continuând acţiunea începută cu o seară înainte, când ocupaseră amfitreatrul A13 al Universităţii de Vest, unde şi-au petrecut noaptea, dezbătând pe tema problemelor din sistemul de învăţământ superior.

Școala românească, în declin continuu

Cristi Popescu ANOSRPe lista de revendicări a studenților se regăsesc creșterea finanțării Educației și asumarea reală, de către Parlament și Guvern, a alocării a 6% din PIB pentru Educație, așa cum prevede Legea educației, includerea studenților, în proporție de 25% din electori, în alegerea rectorilor și a decanilor și includerea studenților, în aceeași proporție, în Consiliile Departamentelor din facultăți – organismele în care se iau decizii cu privire la curricula și planurile de învățământ.

Studenții mai solicită creșterea burselor, în special a celor sociale, realizarea de investiții în construcții de noi cămine și cantine, investiții în repararea și modernizarea celor existente și implementarea reală a unui învățământ centrat pe student, în care profesorul să nu mai fie doar un orator, ci un factor generator de medii de învățare, menit să le faciliteze dobândirea de abilități și competențe și să îi învețe să utilizeze informațiile dobândite la curs, nu doar să le reproducă.

Printre solicitările studenților mai sunt incluse și realizarea unei reforme curriculare în universități, cu scopul de a face programele de învățământ relevante în raport cu exigențele actuale impuse de piața muncii și în raport cu nevoile și interesele studenților, implicarea acestora în procesele de asigurare a calității, la nivel intern și extern, în cadrul evaluărilor instituțiilor de învățământ superior și evaluărilor programelor de studii, și respectarea de către universități și de către reprezentanții Ministerului Educației a Statutului Studentului, document ce face referire la drepturile și obligațiile studenților.

Studenții cer și sancționarea universităților care le încalcă flagrant drepturile, precum și respectarea dreptului lor la liberă exprimare, prin ceea ce aceștia desemnează a fi asumarea, de către universităţi şi minister, a rolului de cultivator al spiritului critic în rândul noilor generații. Și aceasta în contextul în care, susţin ei, tot mai mulți studenți care semnalează problemele din universități sau din mediul universitar sunt sancționați.

După ani de zile în care părerile noastre nu au mai contat, ne-a ajuns cuțitul la os și vrem să ne luăm universitățile înapoi. Universitățile sunt făcute să deservească studenții, și nu invers, iar situația catastrofală în care a ajuns sistemul de învățământ universitar ne face să nu mai putem accepta declinul continuu care caracterizează școala românească. Parlamentari, miniștri, președinți, primari și alți reprezentanți ai poporului, toți și-au asumat atât în discursuri electorale, cât și în legi nerespectate, că educația trebuie să fie o prioritate pentru România, însă niciunul nu a mișcat un deget pentru asta. Începând de azi, luăm noi soarta sistemului universitar românesc în mâinile noastre și refuzăm să părăsim universitățile până nu se găsesc soluții la problemele semnalate de noi”, declară președintele ANOSR, Cristi Popescu.

Preşedinte OSUT: „Ne propunem să rămânem în amfiteatre până se vor lua măsuri concrete pentru revitalizarea educației”

Vlad Chereches portretReferindu-se la problemele cu care studenții se confruntă, președintele OSUT, Vlad Cherecheș, apreciază că situația de criză din învățământul universitar românesc este o constantă a ultimilor 25 de ani, cauzată, în mare măsură, de lipsa de interes manifestată de politicieni, care au ignorat prioritățile sociale, acționând exclusiv în baza unei agende de interese personale: „De 25 de ani sistemul educațional românesc stagnează. De 25 de ani politicienii români au orice alte priorități, dar nu sistemul educațional. Investiția în educație e o investiție în viitorul României”.

Vlad Cherecheș mai spune că universitățile trebuie să se constituie într-un spațiu liber de dezbatere, în cadrul căruia să fie identificate soluții pentru criza din Educație: „Ne propunem să rămânem în amfiteatre până când decidenții vor lua măsuri concrete pentru revitalizarea educației din România. Îi invităm pe colegii noștri să ni se alăture, să identificăm împreună toate problemele pe care le are sistemul, dar și soluțiile optime pentru acestea. Ne dorim ca vocea noastră să conteze cu adevărat, de aceea milităm să redobândim dreptul studenților de a participa în procesul de alegere a rectorului într-o proporție de cel puțin 25% din totalul electoratului”.

Rectorul UVT: „Sărăcia distribuită de la Guvern ne îngreunează munca”

Marilen Pirtea cu presaRectorul UVT,  prof.univ.dr. Marilen Pirtea, își exprimă susținerea pentru studenții care protestează: „Suntem alături de studenții noștri, precum și de cei din întreaga țară, în rezolvarea unor deziderate comune. Ne dorim acel procent de 6% din PIB pentru educație, îl considerăm absolut necesar pentru viitorul educației românești și al tinerilor noștri”.

Marilen Pirtea afirmă că a solicitat în repetate rânduri, şi public, şi în cadrul unor întâlniri de lucru organizate la nivelul organismelor cu rol decizional, alocarea pentru învățământ a procentului de 6% din PIB, în conformitate cu prevederile Legii educației.

„Nu este o problemă ușor de rezolvat, dar împreună avem mai multe șanse. Demersul studenților apare la momentul oportun, dat fiind că în Raportul de Convergență 2015 – 2018 al Guvernului, publicat în luna aprilie a acestui an, se face referire la o creștere extrem de lentă a procentului din PIB acordat educației, care ar ajunge la 3% abia în anul 2060”, adaugă rectorul UVT.

În ceea ce privește maniera în care se colaborează, la nivelul UVT, cu reprezentanții studenților, rectorul Marilen Pirtea precizează că studenții au reprezentat în permanență un partener serios și profesional, context în care apreciază că o creștere a aportului acestora în procesul de luare a deciziilor ar fi binevenită: „Legislația trebuie schimbată, în sensul acordării unui aport mai mare studenților în activitatea administrativă a universităților. În fond, vorbim despre tineri bine pregătiți, în domenii dintre cele mai diverse, capabili să ia decizii importante cu privire la propriul viitor. Avantajul major în cooptarea studenților în forurile decizionale constă în faptul că aceștia pot da feedback «la firul ierbii», sprijinind astfel universitatea să crească în mod constant calitatea proceselor didactice și administrative”.

Potrivit aprecierii sale, pentru a obține răspuns la cât mai multe dintre revendicările formulate, studenții ar trebui să se adreseze direct factorilor de decizie care pot da curs acestor solicitări, şi anume Ministerului Educației, Ministerului de Finanțe și Guvernului.

În ceea ce privește semnalările studenților referitoare la nesocotirea, de către reprezentanții unor instituții de învățământ superior sau de către oficialii din Educație, a dreptului lor de a a-și formula opiniile critice, Marilen Pirtea asigură că UVT le respectă dreptul la liberă exprimare și îi sprijină în demersurile lor.

Relația dintre reprezentanții UVT și cei ai studenților este, mai spune Marilen Pirtea, una de respect și sprijin reciproc, o dovadă fiind reprezentată și de faptul că spațiul ocupat de studenți pentru dezbaterile pe care le organizează în această perioadă este unul care nu afectează derularea procesului didactic.

„Politica financiară națională privind învățământul trebuie să se schimbe pentru a ne permite să realizăm tot ceea ce ne-am propus, cu și pentru studenți. «Sărăcia» distribuită de la Guvern ne îngreunează munca. Este o povară pe umerii viitorului nostru ca țară”, conchide rectorul UVT Marilen Pirtea.

Print Friendly, PDF & Email