Un nou tip de virus uriaş, vechi de peste 30.000 de ani, descoperit în solul îngheţat al Siberiei

SiberiaUn nou tip de virus uriaş, denumit “Pithovirus”, a supravieţuit congelat peste 30.000 de ani, într-un strat de permafrost siberian contemporan cu extincţia omului de Neanderthal.

 

Acest virus foarte vechi, capabil să infecteze amibe, dar inofensiv pentru oameni şi animale, a făcut ca numărul familiilor de virusuri uriaşe cunoscute să ajungă la cifra 3, notează autorii unui studiu care a fost publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, anunţă Mediafax.

Descoperit în solul îngheţat în permanenţă din extremul nord-estic siberian, în regiunea autonomă Ciukotka, Pithovirus este într-adevăr diferit de virusurile uriaşe descoperite anterior , Mimivirus (familia Megaviridae), descoperit în 2003, şi Pandoravirus, descris în revista Science în iulie 2013.

Virusurile uriaşe (cu un diametru mai mare de 0,5 din a milioana parte dintr-un metru) sunt, contrar altor virusuri, uşor de văzut cu un simplu microscop optic.

Acest virus care infectează amibele conţine un număr foarte mare de gene în raport cu alte virusuri curente (cel al gripei şi HIV conţin doar aproximativ 10 gene). Dimensiunea lor (şi genomul lor) este comparabilă cu cele ale multor bacterii sau chiar mai mari.

Faptul că acest virus refugiat în sol în urmă cu peste 30.000 de ani poate să supravieţuiască şi să fie încă infecţios sugerează că topirea permafrostului din cauza încălzirii globale şi a exploatărilor miniere şi industriale din regiunile arctice ar putea să prezinte anumite riscuri pentru sănătatea publică”, a subliniat Jean-Michel Claverie, de la Laboratorul Information Génomique et Structurale (IGS-CNRS Marseille, France), coautor al studiului.

Posibilitatea reapariţiei unor virusuri considerate eradicate, precum cel al variolei, care se multiplică într-o manieră similară celei a Pithovirusului, pornind din acel uriaş „frigider” care este permafrostul siberian, nu mai ţine de un scenariu ştiinţifico-fantastic, a declarat Jean-Michel Claverie, reamintind faptul că variola a făcut ravagii de-a lungul timpului în Siberia.

Laboratorul IGS din Marsilia realizează în această perioadă un studiu „metagenomic” al permafrostului care va permite evaluarea acestui risc. „Vom căuta ADN, adică amprentele genetice ale virusului (sau ale bacteriilor) patogene pentru om, pentru a vedea dacă există, de exemplu, urme de variolă în eşantioanele din acest strat de permafrost prelevate la o adâncime de 30 de metri”, a adăugat savantul francez. Acest procedeu este lipsit de pericole, pentru că vizează doar prelevarea de amprente care vor fi comparate cu cele din băncile de date existente. „Pithovirus sibericum” aminteşte prin talia şi forma sa de amforă de Pandoravirus, însă genomul şi modul de înmulţire (în afara nucleului celulei) arată că este foarte diferit de acesta.

Are doar un număr foarte mic de gene comune cu Pandoravirus şi genomul său este mai mic, conţinând mai puţin de 500 de gene, în comparaţie cu cele peste 2.500 conţinute de „Pandoravirus salinus”. Aceste două virusuri au în comun doar una sau două proteine dintre cele câteva sute din care sunt alcătuite.

Potrivit cercetătorilor, această descoperire a subliniat cât de sărace sunt cunoştinţele umane despre biodiversitatea microscopică, atunci când sunt explorate noi medii.

Regiunea Ciukotka, de unde provine noul virus uriaş, adăposteşte mari rezerve de petrol, gaze naturale, cărbune, aur şi tungsten.

Studiul a fost realizat de echipele franceze din Marsilia şi din Grenoble (laboratorul de Biologie à Grande Echelle/CEA-INSERM-Joseph Fourier) şi Genoscope (CEA-CNRS), în colaborare cu o echipă de cercetători de la Academia de ştiinţe din Rusia.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Redacţia Timpolis, timpolis@online.ro