Un nou an şcolar în care se irosesc banii europeni pentru programul „Mere în şcoli”

Licitaţia pentru acest an şcolar este programată abia la sfârşitul lunii ianuarie

Copil-cu-marEste al treilea an consecutiv de când, odată cu trecerea la Consiliul Judeţean a competenţelor de organizare a licitaţiei pentru distribuţia de mere în şcoli, banii rămân necheltuiţi, şi fructele nu mai ajung în unităţile de învăţământ. Pentru acest an şcolar licitaţia a fost programată la sfârşitul lunii ianuarie, ceea ce înseamnă că un semestru nu va mai fi acoperit, iar dacă sunt contestaţii sau nu există agenţi economici interesaţi, o reluare a procedurilor de licitaţie va face ca nici în semestrul doi elevii timişeni să nu aibă parte de fructe distribuite gratuit la şcoală.

 

Licitaţie în ianuarie 2015, pentru anul şcolar început în septembrie 2014

 După eşecul de anul trecut, când tot din cauza disfuncţionalităţilor legate de organizarea procedurilor de achiziţie publică, programul de distribuţie gratuită de fructe în şcoli a ocolit Timişul, se promitea că în acest an se vor organiza de către Consiliul Judeţean licitaţii din primăvară sau cel târziu din vară, pentru a se furniza fructe copiilor din prima zi de şcoală. Lucru care nu s-a întâmplat. Aşa că s-a ajuns ca licitaţia pentru „Programul de încurajare a consumului de fructe în şcoli” pentru Timiş să fie programată pentru data de 27 ianuarie 2015. Ceea ce înseamnă că, oricum, primul semestru nu va mai fi acoperit de acest program. Iar dacă se va înregistra vreo contestaţie sau dacă nu se vor prezenta agenţi economici la procedura de atribuire, nici în acest an elevii din Timiş nu vor primi vreun măr prin acest program.

Titu Bojin portretEste greu de înţeles în acest context de ce la ultima şedinţă de plen a Consiliului Judeţean se anunţa cu mândrie de către conducerea unităţii administrative că „o informaţie de ultim moment primită de la colegii din executiv ne anunţă că programul Mărul în şcoli este dat pe SEAP pentru validare şi urmează procedura normală de achiziţie şi licitaţie. Probabil că vom avea un câştigător şi acest program să fie implementat în şcolile din judeţul Timiş”. După care chiar preşedintele CJ Timiş, Titu Bojin, a recunoscut: „Anul acesta nu mai putem face nimic. Suntem aproape de sfârşit de an şi nu mai putem face nimic.

De fapt, ceva s-a făcut, în sensul că la ultima rectificare bugetară, potrivit consilierilor judeţeni,  s-au diminuat prevederile bugetare aferente programului de încurajare a consumului de fructe în şcoli cu acţiuni adiacente cu suma de 460.000 de lei, în momentul în care s-a ajuns la concluzia clară că în acest an nu mai pot fi cheltuiţi banii, suma ajungând prin redistribuire la Agenda Culturală pentru premiile Pro Juventute, Pro Cultura, Pro Sport şi Alaiul Colindătorilor.

Nedumeriri şi soluţii refuzate

Marin Popescu portretÎn plenul CJ Timiş, după concluzii gen „un fruct nu poate fi înlocuit cu nimic atunci când e vorba de sănătatea copiilor noştri”, nu s-a putut decât să se constate că deocamdată, până la definitivarea licitaţiei, timpul care trece înseamnă de fapt bani pierduţi pe acest program.

„Am ridicat această problemă şi în decursul anului 2014. Licitaţiile au fost făcute, nu s-a prezentat nimeni, am aflat de acest lucru dar acest demers nu trebuie să fie o regulă de acum în colo, respectiv să luăm bani de undeva doar pentru că nu s-a făcut licitaţia. Este păcat că judeţul Timiş nu profită de un proiect european”, spune consilierul judeţean PDL Marin Popescu, fost inspector general al Inspectoratului Şcolar Timiş.

Până acum s-au discutat despre tot felul de variante – s-a propus să se ia merele din Caraş-Severin, dacă nu mai există distribuitori interesaţi în Timiş, sau chiar din Republica Moldova, din Raionul Nisporeni, cu care există o convenţie de înfrăţire – propunere respinsă pe considerentul că „firma este cea care asigură distribuirea. Nu putem noi solicita un tir de mere de la Nisporeni. Sunt anumite condiţii ce trebuie respectate. Merele trebuie să fie de o anumită calitate, proaspete, în bună stare şi trebuie

distribuite copiilor zilnic.”

Aşa că, după epuizarea variantelor, s-a rămas tot la soluţia aşteptării, până la licitaţia din ianuarie.

lelescu-tiberiu757„Eu nu înţeleg de ce acest program nu poate fi funcţional în Timiş, atâta vreme toate celelalte judeţe din regiunea de vest distribuie mere prin acest program, şi nu de acum. E păcat să nu fie folosiţi aceşti bani. Şi dacă nu există producători în Timiş, pentru că livezile înfiinţate acum patru ani în judeţ abia acum intră pe rod, se poate apela la producători din alte judeţe. Am constatat că există un dezinteres major legat de derularea acestui program. Iar dacă lucrurile nu merg la nivelul CJ Timiş, nu ştiu de ce sunt lăsate primăriile să-l deruleze”, susţine consilierul judeţean PDL Tiberiu Lelescu.

Începând de anul trecut progra­mul de distribuţie prevede şi măsuri adiacente distribuţiei de mere: organizarea de vizite la ferme pomicole sau legumico­le, la staţiuni de cercetare, la zilele recoltei, expoziţii, târguri, organizarea de concursuri tematice cu premii şi ac­tivităţi de grădinărit. Pentru măsurile adiacente s-au alocat 10% din fondurile distribuite Consiliilor Judeţene pentru programul de distribuţie a fruc­telor. Însă, înainte de a implementa aceste “măsuri adiacente”, Consiliile Judeţene trebuiau să demonstreze că sunt în stare să organizeze licitaţiile necesare, în aşa fel încât banii alocaţi să nu rămână necheltuiţi.

O tradiţie păguboasă

prefectura timisÎn luna iunie, consilierii judeţeni au aprobat o rectificare de buget a CJ Timiş, care prevedea, printre altele, la capitolul de alocări bugetare, şi suma de 1.175.000 de lei pentru acordarea de mere în şcoli şi pentru cheltuieli adiacente acestui program. În mod normal, fondurile respective ar fi trebuit să fie cheltuite în Timiş în anul şcolar 2013 – 2014, însă, deşi suma era acoperită din bugetul UE, nu a fost folosită.

Din acest punct de vedere, se poate constatat că, în loc să se eficientizeze, lucrurile au mers din ce în ce mai prost cu implementarea acestui program. După ce, ani în şir, programul a fost implementat doar prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, s-a considerat că este nevoie de eficientizarea acestui program, cu o implementare foarte slabă, prin trecerea acestuia în coordonarea directă a CJ Timiş. Astfel, s-a venit cu iniţiativa ca solicitările să fie centralizate la administraţia judeţeană, sperându-se că se va reuşi o mai bună mobilizare a instituţiilor şcolare şi, în speţă, a Primăriilor, care ar fi trebuit să se implice şi ele în derularea acestui program. Lucru care nu s-a întâmplat.

Aşa se face că, în anul şcolar trecut, nu a existat, conform informaţiilor de la APIA, nicio şcoală din Timiş are să mai deruleze acest program. Spre deosebire de programul „Cornul cu lapte”, implementat în 536 de şcoli, la fructe nu au existat cereri de finanţare depuse.

Surse din CJ Timiş spun că au fost organizate mai multe licitaţii pentru distribuţie, licitaţii la care nu s-a prezentat niciun producător ori au fost prezentate doar oferte de neacceptat. Lucru de natură să ridice semne de întrebare, ştiindu-se că Timişul este o zonă în care sectorul de distribuţie şi comercializare de fructe este foarte bine reprezentat. De altfel, o mostră de organizare a acestui program s-a văzut şi acum un an, când se publica în portalul de achiziţii electronice publice SEAP anunţul pentru atribuirea “Contractului care are ca scop furnizarea şi distribuţia fructelor proaspete (mere) pentru elevii din învăţământul primar şi gimnazial de stat şi privat autorizat din judeţul Timiş, pentru anul şcolar 2012 – 2013”. Acest anunţ era publicat în data de… 19 martie 2013. Or, se ştie că este nevoie de timp pentru strângerea ofertelor şi derularea licitaţiei. În plus, mai puteau apărea şi contestaţii şi, în aceste condiţii, până se termina atribuirea contractului, se termina şi şcoala.

Eşecul acestui program este greu de explicat, în condiţiile în care autorităţile locale nu ar fi trebuit decât să-l implementeze, finanţarea fiind asigurată. Nici în anii trecuţi programul nu a implicat toate instituţiile care ar fi putut să ajute la o mai bună popularizare a sa. Astfel, la fel ca în cazul programului de construcţie de săli de sport, Inspectoratul Şcolar Judeţean nu a avut decât un rol simbolic în implementare, deşi este, poate, structura care ştie cel mai bine toate detaliile necesare derulării cu succes a acestui program.

Timişul are un istoric nefericit legat de implementarea programului, încă din anul şcolar 2009 – 2010, când o bună parte din suma repartizată a rămas necheltuită, pentru că proiectul de ordonanţă de urgenţă care trebuia realizat de către Ministerul Agriculturii pentru reglementarea acestui program a întârziat nepermis de mult. În lipsa cadrului legal, Primăriile (care se ocupau pe atunci, direct, de acest program) şi APIA, instituţie responsabilă de administrarea proiectului, nu au putut trece la derularea sa. Abia la sfârşitul lunii martie a anului 2010 au fost adoptate normele de aplicare legate de derularea acestui program şi, până au fost făcute şi achiziţiile publice, unele Primării au constatat că mai aveau doar două – trei săptămâni în care puteau distribui mere elevilor, pentru că venea vacanţa.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro