Un medic timişorean, autor al unei enciclopedii privind valorile Banatului

Publicatmarți, 2 decembrie 2025 | Actualitate, Timp liber | nu sunt comentarii | Scris de Oana DIMA

Adrian Bădescu. Foto: Facebook / Adrian Bădescu

Medicul timişorean Adrian Bădescu îşi lansează volumul dedicat valorilor și personalităților Banatului. Encyclopedia Bannatica. Valori ale Banatului Personalităţi (Editura Universităţii de Vest, 2025). Lansarea va fi precedată de o confetinţă pe tema „Valori ale Banatului – trecut și viitor. Zece secole de istorie, inovaţie, spiritualitate si identitate culturală”.

Conferința „Valori ale Banatului – trecut și viitor. Zece secole de istorie, inovatie, spiritualitate si identitate culturala”, panel din care fac parte șapte personalități importante ale Banatului de azi, din spiritualitate, educație, sănătate, știință, cultură și administrație publică, va avea loc joi, 4 decembrie, de la ora 18, în Aula Magna a Universităţii de Vest din Timişoara. Moderatori vor fi scriitorul Robert Şerban și jurnalista Tania Stavilă-Țunaș, de la TVR Timişoara.

Evenimentul va fi urmat de lansarea primului volum din Encyclopedia Bannatica. Valori ale Banatului. Personalităţi, în prezenţa autorului, Adrian Bădescu, şi a artistului vizual Sorin Bijan, care a realizat grafica volumului. Cartea va fi prezentată de scriitorii Adriana Babeți şi Robert Șerban şi de istoricul Ioan Hațegan. Cartea prezintă 110 personalități marcante ale Banatului istoric, născute între anii 1000-1867, pe teritoriul Banatului istoric sau care au locuit și creat valoare în Banat.

Din cauza greutății accesării surselor și izvoarelor de informație și, de multe ori, cu erori, surse diferite indicând informații diferite – spune autorul, Adrian Bădescu – această Enciclopedie a Personalităților Banatului trebuie considerată ca o versiune „beta” sau „wiki”, cu posibilități de îmbunătățire permanentă, fiind o platformă de plecare pentru versiuni ulterioare, mult îmbunătățite.

Enciclopedia Wiki a personalităţilor notabile ale Banatului, sub forma vizuală propusă de autori, caută să readucă la lumină, sub o formă structurată, personalități născute pe teritoriul cunoscut astăzi drept Banatul istoric (cuprins între Dunăre, Tisa, Mureș și lanțul muntos de la răsărit de culoarul Timiș-Cerna) sau cu origini familiale și culturale în Banat, precum și personalități care au trăit și au creat valoare în Banat ori au promovat valorile acestei regiuni, contribuind la modelarea și dezvoltarea sa, cu influențe locale, regionale, europene sau chiar internaționale. Banatul nu s-a născut dintr-o singură poveste – ci din sute de povești care n-au încercat să se învingă una pe alta.

Adrian Bădescu mai spune că a gândit această enciclopedie nu ca pe o simplă înșiruire de nume și fapte, ci a vrut-o o mărturie vie: „Această lucrare urmărește, în primul rând, să recupereze ceea ce noi numim notabilitate – nu în sensul faimei facile, ci al meritelor dovedite, al contribuțiilor durabile, al impactului real asupra comunității, regiunii, țării sau chiar a lumii. Am folosit criterii obiective, dar și o doză de instinct și sensibilitate culturală. Personalitățile incluse aici nu au fost alese doar pentru ce au realizat, ci și pentru felul în care au influențat mersul lucrurilor – uneori prin fapte, alteori prin idei, uneori prin curaj, alteori prin modestia unei munci neștiute.”

„Istoria Banatului și a personalităților născute și/sau care au trăit pe aceste locuri trebuie înțeleasă și tratată în contextul istoriei celor trei forme statale care se întretaie și amprentează Banatul: Țările Române (Transilvania și Țara Românească), Serbia și Ungaria, și în contextul mai amplu al intereselor celor trei imperii și al sferelor lor de influență: Imperiul Țarist, Imperiul Otoman și, mai ales, Sfântul Imperiu Roman, Imperiul Austriac și Austro-Ungar. Nu trebuie omisă nici influența pe care o au marile descoperiri și marile evenimente europene și internaționale. Timișoara și Banatul sunt așezate pe una dintre cele mai fierbinți plăci tectonice ale istoriei europene și internaționale, la confluența dintre Europa occidentală și civilizația orientală, păstrându-și și dezvoltându-și continuu identitatea și valorile. Ce pare miraculos și unic la Timișoara și la Banatul de azi? Cât de importanți au fost oamenii care au construit aceste locuri, oferind coeziune, spirit și valoare. Melanjul bănățean se plămădește la răscrucea dintre rigoarea germană, a secolelor de administrație habsburgică, cu creativitatea, căldura și emoția spiritului latin, profund românesc, care vibrează în regiune. Vreme de secole, Timișoara a rămas «ultimul bastion al civilizaţiei de azi înspre Orient, la câteva ore de graniţa cu Imperiul Otoman… ultima purtătoare de cultură care emană din civilizaţia europeană», cum o înfățișa Johann Nepomuk Preyer în Monographie der königlichen Freistadt Temesvár. Iar geograful german Johann Georg Kohl numește Timișoara și Banatul «a patra Mesopotamie», adânc impresionat de bogăţiile și oamenii Banatului istoric. Banatul nu e zgomot, ci ecou. Nu e val, ci albie. Nu e vânt, ci aerul care-l urmează. Plimbându-ne pe străzile blânde și «de acasă» ale Timișoarei, printre casele și palatele centrului vechi, aliniate geometric în careuri perfecte, avem sentimentul de «mică Vienă» sau «mică Florență», un oraș cosmopolit, occidental, în care regăsim, amestecat, ceea ce experții ar numi «efect Habsburg» și «efect Medici». Chiar și cele două statui care tronează asupra celor mai importante două piețe ale orașului, «Pestsäule» (Coloana ciumei, din Piața Unirii) și «Lupa capitolina» (Lupoaica cu Romulus și Remus din Piața Victoriei / Operei), leagă spiritual și organic orașul, în egală măsură, atât de Viena și zona vibrantă a Mitteleuropa, cât și de Roma și larga comunitate a orașelor și regiunilor cu origini și valori latine ale Europei. Pe ulițele bănățene nu trec doar pași, ci și umbre de strămoși care n-au încetat niciodată să vegheze. Aruncând o privire rapidă, retroactivă, asupra personalităților selectate și prezentate în această enciclopedie, având ca principal criteriu de selecție notabilitatea, conform criteriilor acceptate internațional, realizăm complexitatea etnică și culturală a acestei regiuni istorice milenare, cu întreaga sa paletă de valori, pornind de la multiculturalitate și toleranță, respect față de muncă și creativitate, dorință de mai mult și de mai bine, și până la ambiția obsesivă a Timișoarei pentru inovație, pentru a schimba lumea într-un loc mai bun, ceea ce explică multitudinea de premiere regionale, naționale sau europene pe care le dețin Timișoara și regiunea Banatului. Aici, în Banat, regăsim o întreagă Europă în miniatură”, spun autorii enciclopediei.

„Am crescut în umbra unor povești. Nu știam pe atunci că sunt povești adevărate. Unele purtau nume cu sonorități necunoscute, altele – cu rezonanțe românești, sârbești, germane sau maghiare. Îmi amintesc cum auzeam, în copilărie, nume precum Mercy, Babeș, Vuia, Sava, Pupin sau Lenau, rostite în șoaptă sau cu mândrie, ca niște repere ale unei istorii pe care nu o învățasem încă din cărți, dar o simțeam în aer, în ziduri, în felul în care pășeam pe străzile vechi ale așezărilor bănățene. Când m-am apucat să scriu această Enciclopedie ilustrată a Personalităților notabile ale Banatului, n-am știut exact cât de adâncă avea să fie călătoria. M-am apropiat de ea cu pasiunea unui cercetător, dar am fost prins repede de ceva mult mai personal: un sentiment aproape visceral că Banatul nu e doar o regiune istorică – e o stare de spirit. E o lume între lumi. Un loc unde granițele nu despart, ci leagă. Unde istoria nu apasă, ci inspiră. Unde oamenii nu sunt doar locuitori, ci punți între culturi. Așa s-a născut această enciclopedie. Din nevoia profundă – poate chiar obsesivă – de a da chip, formă și cuvânt acestor figuri istorice care, în tăcere sau în tumult, au modelat Banatul. De a le scoate din uitare, din praful bibliotecilor ori din colțurile vagi ale memoriei colective și de a le readuce în prezentul nostru, acolo unde le este locul. A fost, în același timp, un gest de reconstituire, dar și unul de asumare. O muncă de documentare, dar și un proces profund interior. Pentru mine, Banatul e acasă. Nu atât prin naștere – deși sângele își lasă puternic amprenta, ci prin afinitate, prin apartenență profundă la un model de gândire și de trăire în care diversitatea nu înseamnă dezbinare, ci sinteză. Fiecare personalitate pe care am inclus-o în această lucrare m-a ajutat să înțeleg mai bine cine suntem, de ce suntem așa și ce fel de moștenire ducem mai departe”, spune Adrian Bădescu.

Sorin Bijan. Foto: Facebook / Sorin Bijan

Cum Banatul este o regiune greu de cuprins într-un singur volum, adaugă autorul, această lucrare este gândită ca o trilogie: „Este o provincie istorică așezată nu doar la răscrucea râurilor și a munților, ci și la confluența unor destine, culturi și tradiții. Între Dunăre și Mureș, între Tisa și Carpați, Banatul a fost deopotrivă poartă și zid. A fost teatru de război, laborator de inovație, punte între Apus și Răsărit, dar mai ales leagăn al unei civilizații multiculturale unice în această parte a Europei. Cine se uită cu ochi atenți la Banat descoperă un spațiu nu doar geografic, ci profund spiritual. O regiune cu o identitate compozită, dar coerentă. Un loc în care românii, germanii, sârbii, ungurii, evreii, croații sau cehii nu au trăit doar unii lângă alții, ci unii cu alții. De aici se naște și complexitatea – și farmecul – acestei enciclopedii: niciun destin nu este simplu, nicio personalitate nu este ușor de încadrat într-o singură definiție. Banatul a fost, dintotdeauna, un loc în care apartenențele s-au suprapus și identitățile s-au nuanțat.”

Această enciclopedie, adaugă Adrian Bădescu, nu este una închisă, completă și definitivă, ci este una „wiki”, folosind de multe ori surse colective, uneori surse incerte și contradictorii și „lăsând ușa larg deschisă pentru dezvoltări viitoare, un proiect deschis, o invitație la descoperire, la reflecție și – de ce nu – la admirație”.