Jurnalistul timişorean Brînduşa Armanca acuză conducerea TVR că a reluat vechi practici propagandistice şi manipulatorii şi că îşi frânge coloana vertebrală, pliindu-se pe profilul intereselor unor potentaţi ai momentului. Recent, TVR a cenzurat un interviu pe care Brînduşa Armanca i l-a luat preşedintelui Traian Băsescu – situaţie care, câteva zile mai târziu, a generat o dezbatere naţională, iniţiată de GDS, pe tema “Interesul Public vs. Interesul Publicului. Cenzura la TVR”.

Interesul Public vs. Interesul Publicului

„Fără libertate, orice abuz se poate întâmpla”, este mesajul-avertisment pe care Brînduşa Armanca l-a adresat, prin intermediul unei postări pe contul personal de Facebook, zilele trecute. Aceasta evocă, în context, conţinutul dezbaterii “Interesul Public vs. Interesul Publicului. Cenzura la TVR”, organizate zilele trecute de Grupul pentru Dialog Social şi filiala din România a Asociaţiei Europene a Jurnaliştilor – Asociaţia Ziariştilor Independenţi din România, pe tema cenzurii practicate în TVR. Referindu-se la recenta interzicere de către reprezentanţi ai conducerii Televiziunii publice a unui interviu realizat, în 11 mai, cu preşedintele Traian Băsescu, Brînduşa Armanca semnalează lipsa de asumare de care a dat dovadă conducerea TVR şi continuarea mistificărilor la care reprezentanţii acesteia s-au dedat pe marginea acestui subiect. „Conducerea TVR n-a luat parte (la dezbaterea organizată de GDS – n.red), a trimis o fiţuică fără valoare, continuând să mistifice”, mai spune Brînduşa Armanca, precizând că a ascultat, cu amărăciune, „portretul de oportunist făcut de participanţi lui Stelian Tănase” (actualul preşedinte-director general al TVR – n.red) „autorul actelor de cenzură din TVR, uneori autor moral, de cele mai multe ori autor direct”.

Dezbaterea organizată de GDS şi AZIR, referitoare la reluarea de către conducerea TVR a practicilor de cenzură, a produs, însă, o serie de consecinţe, din registre diferite. Pe de o parte, scrie Brînduşa Armanca, „pe spinarea dezbaterii oneste s-au construit îndată manipulări jalnice: s-a răspândit zvonul că GDS a fost dirijat de Claudiu Lucaci, dornic să devină el preşedinte-director general  în TVR”. Pe de altă parte, în aceeaşi zi a fost iniţiată o petiţie online vizând demiterea lui Stelian Tănase. „Colegii din TVR prezenţi la dezbatere au pus punctul pe i: există interese de afaceri în falimentarea TVR, iar prin instituţie bântuie acel lichidator Borza (Remus Borza – n.red.), care a lichidat şi Hidroelectrica. TVR are terenuri şi clădiri în buricul târgului, foarte atrăgătoare", mai scrie Brînduşa Armanca, referindu-se la exemplul concret al studioului TVR situat pe strada Moliere, despre care jurnalista afirmă că ar fi fost vizat de deţinătorul trustului Intact, Dan Voiculescu.

"Între timp, se instalează în TVR alţi clienţi politici sau doar amici pe bani mari, iar angajaţii află că li se vor tăia salariile cu o treime”, mai consemnează jurnalista.

Aceasta mai spune că, în condiţiile date, un act de cenzură cum este interzicerea unui interviu cu şeful statului pare o bagatelă. „Totuşi, fără libertate, orice abuz se poate întâmpla”, concluzionează Brînduşa Armanca, adresând un apel la implicare, în scopul stopării unor astfel de practici de lucru.

Conducerea TVR, bazată pe practici birocratice şi minciună

Potrivit Brînduşei Armanca, redactorul-şef al TVR Timişoara a convenit cu directorul-coordonator al canalului TVR 3, Răzvan Bucuroiu, ca interviul realizat cu preşedintele Băsescu să fie difuzat şi pe TVR 3. „Realizatorii de emisiuni nu au atribuţii în difuzarea emisiunilor, aşadar nu iniţiază propuneri către canale, nu iau legătura cu directorii sau decidenţii canalelor, nu sunt abilitaţi să modifice programul. Relaţia dintre studiourile teritoriale ale TVR şi celelalte canale o au directorul şi redactorul-şef, iar pentru ştiri, producătorii ediţiei. Odată convenită difuzarea, au urmat o serie de proceduri tehnice şi editoriale, cum sunt redactarea sumarului şi postarea pe site-ul TVR, realizarea unui promo, transmiterea înregistrării între canale pe sistemul intern etc. Toate acestea le fac oamenii abilitaţi, fără intervenţia realizatorului. Este de subliniat că stabilirea intervalului orar 22 – 23 este subiectul unor aprobări, fiindcă TVR Timişoara are program regional numai până la orele 22, prelungirea cu o oră fiind justificată de difuzarea simultană cu TVR 3. Cu puţin înainte de intrarea în emisie a Ediţiei speciale cu Traian Băsescu, am fost anunţată că interviul nu mai intră pe TVR 3, decizie pe care o calific ca act de cenzură”, scrie jurnalistul Brînduşa Armanca, în articolul Cum stă treaba cu cenzura în TVR, publicat în Revista 22. 

Ceea ce Brînduşa Armanca semnalează, însă, ca fiind lucrul cel mai greu de înţeles este legat de modul în care directorul Răzvan Bucuroiu a denaturat ulterior realitatea: „Ceea ce este greu de înţeles pentru mine este cum a putut directorul Bucuroiu să mintă cu atâta seninătate, când el ştia exact care este procedura şi era conştient că lanţul de implicaţii editoriale şi tehnice este prea lung ca să nu rămână «amprente». (…) Stelian Tănase, director-general al SRTV, se aflase marţi în instituţie. Afirmaţiile sale ambigue la telefon, când l-am înştiinţat despre caz, m-au făcut să cred că abia sosise din străinătate şi nu ştia despre ce e vorba. Dar se va interesa şi îmi va comunica. Nu s-a întâmplat”, mai scrie Brînduşa Armanca.

Dezinteres al TVR pentru o dezbatere a cărei temă a fost

Dezbaterea organizată în 22 mai, de către GDS şi AZIR, pe tema cenzurii practicate în TVR – Interesul Public vs. Interesul Publicului. Cenzura la TVR – a fost moderată de către prof. univ. dr. Andrei Cornea. 

Tema în jurul căreia s-a structurat dezbaterea, la care au luat parte jurnalişti, oameni de cultură, foşti directori ai TVR, angajaţi ai TVR, dar şi foşti şi actuali membri ai Consiliului Naţional al Audio-Vizualului, a fost dată de recentul caz de cenzură semnalat de Brînduşa Armanca.    

Potrivit informaţiilor furnizate pe pagina de internet a AZIR, după ce situaţia legată de interzicerea difuzării pe post a interviului realizat cu preşedintele Traian Băsescu a fost făcută publică, singura consecinţă concretă la nivelul TVR a constat în demisia prezentată de George Orbean, fost consilier al directorului general al TVR, Stelian Tănase. 

Brînduşa Armanca mai spune că, date fiind circumstanţele agravante ale situaţiei, care repetă decizii similare, vizând oprirea, de către directorul-general, chiar în timpul emisiei, a difuzării unui episod din Moştenirea clandestină, realizat de Monica Ghiurco, de anularea, în luna martie, a unei emisiuni despre Andrei Pleşu, care ar fi urmat să fie difuzată la TVR, tot la dispoziţia lui Stelian Tănase, vicepreşedintele Comisiei de Cultură şi Mass-Media din Senat a solicitat o anchetă în acest caz.

Situaţia este cu atât mai gravă, cu cât, precizează Brînduşa Armanca, interdicţiile impuse angajaţilor SRTV, cărora le este solicitat, prin contract, să nu aducă atingeri imaginii instituţiei, sunt lovite de nulitate, întrucât ele încalcă articole din Constituţie, dar şi Legea Avertizorului public, Codul Muncii şi Legea SRR şi SRTV. În replică la toate aceste acuze, conducerea TVR a găsit de cuviinţă să emită doar un comunicat oficial, purtând însemnele SRTV, şi să nu dea curs invitaţiei de a participa la dezbatere: „Televiziunea Română este o instituţie media în care cenzura nu este un mod de lucru, or, în titlul dezbaterii dumneavoastră apare formula «Cenzură la TVR» ca o certitudine, fapt care nu caracterizează activitatea editorială a TVR. Prin urmare, considerăm inoportună prezenţa TVR la o dezbatere care asociază cenzura cu statutul şi practicile televiziunii publice din România”.

Un abuz care se repetă 

Brînduşa Armanca este în prezent senior editor la TVR Timişoara şi colaborator permanent al Revistei 22, unde redactează rubrica săptămânală „Media culpa”. A lucrat la revistele „Expres”, „Orizont”, „Averea”. A fost director coordonator editorial la Grupul de presă „Ziua”. Între 1997 – 2003 a fost directorul studioului din Timişoara a TVR, iar între 1997 – 1999 a fost membră a Comitetului Director al Societăţii Române de Televiziune.

A fost concediată abuziv de la TVR Timişoara, prilej cu care mai multe organizaţii civice şi-au exprimat sprijinul faţă de persoana sa.

Brînduşa Armanca a dat TVR în judecată, obţinând anularea desfacerii contractului de muncă şi peste un miliard de lei vechi despăgubiri.

A fost, de asemenea, directorul filialei Institutului Cultural Român de la Budapesta, dar a fost eliberată din funcţie, fără nicio explicaţie, împreună cu alţi directori ai ICR din străinătate şi din echipa centrală a ICR condusă de Horia Roman Patapievici, atunci când USL a venit la putere, în 2012. De altfel, printre primele decizii ale USL a fost trecerea ICR sub controlul Senatului, îndepărtarea conducerii ICR şi aducerea lui Andrei Marga în funcţia de director al ICR.

CNA, un organism complet neputincios în faţa cazurilor de cenzură? 

Pagina de internet a AZIR citează, cu referire la conţinutul aceleiaşi dezbateri, şi o declaraţie aparţinând Narcisei Iorga, membru al CNA, care a susţinut că instituţia pe care o reprezintă nu reuşeşte să ia nicio măsură legată de acest act de cenzură: “Ce face CNA, legat de aceste abuzuri de la TVR? Nimic, bagă capul în nisip. E al patrulea caz de la TVR, în care CNA nu face nimic, în ciuda faptului că au pe masă o autosesizare despre acest caz. Din punctul meu de vedere este clar că şefimea din TVR a făcut loc în grilă pentru acest interviu, după care s-a răzgândit, deci e plauzibilă poziţia doamnei Brînduşa Armanca. Promo-ul pentru acest interviu se difuzează şi acum pe pagina de internet a TVR”.