Într-un raport publicat zilele trecute, Curtea de Conturi face nouă radiografie a fenomenului defrişărilor masive care au diminunat suprafaţa împădurită inclusiv în vestul ţării. Conform acestui raport, ani de zile s-au menţinut scheme reduse de personal la Inspectoratele Silvice, lucru care a fovorizat accentuarea fenomenului tăierilor ilegale.

Posturi vacante de patru ani

Un nou document de sinteză al Curţii de Conturi, publicat recent şi intitulat „Raportului de audit al performanţei modului de administrare a fondului forestier naţional”, analizează deficienţele administrative şi instituţionale care au făcut ca şi în vestul ţării suprafaţă împădurită să scadă treptat. Conform concluziei acestui document, fenomenul tăierilor ilegale de masă lemnoasă a fost accentuate de problemele de personal de la Inspectoratele Silvice.

Documentul arată că „însăşi capacitatea administrativă şi de control a inspectoratelor teritoriale de regim silvic şi de vânătoare este drastic diminuată în raport cu normativele legale”. Conform Codului Silvic, pentru o suprafaţă de cel mult 12.000 de hectare de fond forestier în cadrul structurilor teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale ce răspunde de silvicultură trebuie încadrat un inginer silvic.  

Lucru care nu se respectă nici în vestul ţării, unde suprafaţa de care trebuie să se ocupe un inginer silvic este aproape dublă. Astfel, la Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Timişoara, se arată în raportul Curţii de Conturi, la un fond forestier de 830.236 de hectare, ar fi nevoie, dacă s-ar respecta Codul Silvic, de 63 de ingineri silvici. Organigrama prevede însă doar 40 de astfel de posturi, fiind, deci, necesare peste 20 de angajări pentru a se ajunge la un nivel cât de cât normal din punct de vedere al personalului.

În plus, chiar şi în aceste organigrame mai există posturi vacante, pentru că, după reglementările introduse în perioada crizei legate de stoparea angajărilor în sectorul bugetar, au mai existat oameni care s-au pensionat sau au plecat din sistem, fără să mai fie înlocuiţi. „Avem şi posturi vacante de patru ani. Procedurile de angajare trebuie făcute doar cu acord de la nivel central, respectiv de la minister”, declară Aristotel Vişoiu, inspector şef în cadrul Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Timişoara.

Defrişări favorizate de retrocedări

Conform unui raport anterior al Curţii de Conturi legat de gestionarea fondului forestier de stat, retrocedările, nu întotdeauna foarte clare, au făcut ca şi în Timiş, ca de altfel în majoritatea judeţelor ţării, suprafaţa împădurită să scadă dramatic.

În Timiş, prin retrocedări, Statul a cedat 22.742 de hectare de pădure unui număr foarte mare de proprietari. Practic, această suprafaţă pierdută reprezintă aproape o treime din actuala suprafaţă împădurită deţinută de Romsilva. Conform Direcţiei SIlvice, şi în Timiş suprafaţa de lemn recoltată a crescut în ultimii zece ani, de la 251.000 de metri cubi la 295.000 de metri cubi, creşterea fiind de 18%, deşi, ţinând cont de specificul judeţului, ar fi trebuit să se înregistreze o scădere, nu o creştere a exploatării lemnului. Problemele cele mai mari, din punct de vedere al defrişărilor, sunt în zona Lugoj – Victor Vlad Delamarina, dar şi la Criciova,  Uivar şi Biled.