Turiștii, invitați să descopere castelele și conacele din Timiș

Pasionaţii de legende şi de istoria Banatului au la dispoziție o hartă cu peste 30 castele și conace din Timiș. Multe dintre ele, însă, sunt în paragină, două nici nu mai există iar variante de finanţare sau restaurare sunt puţine, la fel şi dorinţa autorităţilor de a le pune la punct.

 

Castelele și conacele din Timiș, împreună cu poveştile lor, sunt promovate de Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Timiş împreună cu Asociația Ariergarda. Acestea au pus la dispoziţia celor interesaţi o hartă cu 31 de castele și conace din Timiș, disponibilă atât sub forma unui pliant, cât şi online: Conacul Banloc, din localitatea cu acelaşi nume, Conacul Bărăteaz, din Satchinez, Conacul Damaszkin (Beregsău Mic), Conacul Contelui de Mercy (Carani), Conacul Uzbasic (Cenei), Conacul Petala (Clopodia), Conacul Biled, din localitatea omonimă, Conacul Bogda, din comuna cu acelaşi nume, Conacul Manase (Clopodia), Conacul Duka (Cadăr), Conacul San Marko (Comloşu Mare), Conacul Mocioni (Foeni), Comacul Antonia (Folea), Conacul Gudenus (Gad), Conacul Laszlo Gorove (Gătaia), Conacul Gyertyanffy (Giera), Conacul Liptay (Lovrin), Conacul Wimpffen (Maşloc), Conacul Ambrozy de Seden (Herneacova), Conacul Manaszy (Hodoni), Conacul Ottlik (Izvin), Conacul Csekonics (Jimbolia), Herglotz (Herendeşti), Conacul Andraşiu (Murani), Conacul Măresei (Poieni), Conacul Nikoloci Rudna), Conacul Ambroszy (Remetea Mare), Conacul Nako (Sânnicolau Mare), Casa Memorială Nikolaus Lenau (Lenauheim), Conacul Globusitzky (Scula) şi Conacul Vârgici (Sinersig).

Unele obiective incluse în listă nu mai există fizic: Conacul de la Poieni, păstrat în memoria colectivă a localnicilor și prin panorama montană oferită de locul pe care a ființat, și Conacul Duka, din Cadăr.

În material nu au fost incluse conacele din Timişoara sau Lugoj, ele fiind incluse într-o multitudine de alte obiective pe care cele două oraşe le oferă turiștilor, explică reprezentanţii celor două asociaţii.

Poveștile familiilor nobiliare care au trecut prin Banat, evenimente sau legende, moștenirea lăsată de acestea și felul în care toate s-au transformat până azi sunt argumentele invitației noastre de a descoperi conacele și castelele din Timiș”, declară reprezentanţii Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Timiş şi ai Asociației Ariergarda.

Conacele, mai spun aceştia, sunt cu precădere exemplificarea arhitectonică a perioadei iluministe şi romantice în Banat, în arhitectura lor regăsindu-se îndeosebi elemente baroce și neo-clasice. „Chiar dacă unele conace sunt într-un stadiu de conservare acceptabil, unele chiar într-o stare foarte bună – Conacul Manase-Hodoni, Conacul Ottlik-Izvin, Conacul Vârgici-Sinersig și cele care adăpostesc instituții în orașele Jimbolia și Sânnicolau Mare – pentru toate riscul de degradare este prezent”, avertizează cele două asociaţii.

Din istoria acestor construcţii, mai transmit acestea, învăţăm că ele au fost produsul unui anume nivel economic şi cultural direct dependent de un domeniu însemnat de teren arabil, lacuri și păduri, generator de mari venituri și aparținând de regulă unei familii nobiliare, care le-a dat și numele.

Promovarea conacelor din Timiş este un proiect prin care cele două asociaţii doresc şi să atragă atenţia autorităţilor. „Ceea ce am încercat noi este inclusiv să atragem atenția asupra potențialului turistic pe care îl pot avea aceste conace și castele, dacă sunt reabilitate, pe de o parte. A doua precizare este legată de conacul Nicolici pentru că deja au început discuțiile și sunt avansate pentru a-l introduce într-un proiect european pe care vrem să îl scriem împreună cu parteneri din Serbia. Lucrurile sunt avansate iar proprietarii au făcut demersuri din punctul lor de vedere”, spune, la Rdaio Timişoara, Delia Barbu, directorul executiv al Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Timiş.

În general, tineretul le-a șters (castelele și conacele – n.r.) dintr-o posibilă căsuță de memorie. Nu poți să închegi, din păcate, o discuție despre conace cu tinerii pentru că au alte preocupări. Asta, pe undeva, nu e vina lor, îmi permit să spun că este vina școlii. Școlile din localități ar trebui să își înceapă prima lecție de istorie pe teren”, declară, la Radio Timişoara, Ioan Gropșian, de la Asociaţia Ariergarda.

Articol scris de

Jurnalist Timpolis