Trei ani pentru finalizarea lucrărilor la nodul hidrotehnic de la Sânmihaiu Român

Reabilitarea barajului este considerată esenţială pentru o navigaţie sigură pe Bega

barajul-de-la-sanmihaiul-romanÎn condiţiile lansării la apă a ambarcaţiunilor cumpărate de Primăria Timişoara, pentru transport public şi agrement, revine în actualitate necesitatea continuării lucrărilor de la Sânmihaiu Român. Lucrări considerate esenţiale pentru o navigaţie sigură pe canal. Ministerul Mediului şi Apelor estimează un termen de trei ani pentru finalizarea reabilitării barajului şi ecluzei.

 

Lucrări de 37 de milioane de lei

Deşi reamenajarea nodul hidrotehnic Sânmihaiu Român, pentru a asigura condiţii propice de navigaţie pe canalul Bega şi a-i regla cursul, era unul dintre obiectivele intens vehiculate acum patru ani, şi la alegerile locale, şi la cele parlamentare, nu s-a realizat nimic notabil până în prezent. Lucrările la acest important nod hidrotehnic construit pe vremea Imperiului Austro-Ungar, în 1909 au fost abandonate în urmă cu câţiva ani, din lipsa fondurilor necesare.

Şi în ciuda promisiunilor făcute inclusiv de Consiliul Judeţean Timiş, abia zilele trecute actualul Guvern a aprobat continuarea lucrărilor la nodul hidrotehnic Sânmihaiu Român, printre obiective numărându-se reabilitarea barajului, a ecluzei şi instalarea echipamentului hidromecanic.

S-au aprobat astfel, prin hotărâre de guvern, o serie de caracteristici şi indicatori tehnico-economici ai acestui obiectiv de investiţii început în anul 2011, cu finanţarea Băncii Mondiale.

Interpelat pe această temă, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a precizat recent: „Indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Punere în siguranţă a Nodului Hidrotehnic Sânmihaiu Român au fost aprobaţi, iar valoarea totală a investiţiei este de 42,3 milioane de euro. Valoarea rămasă de executat este de 37,9 milioane de lei, eşalonată pe trei ani”. Aşadar, în aproximativ trei ani acest obiectiv, care era de mult pe agenda autorităţilor timişene, ar putea fi finalizat.

Ministerul de resort spune că restul lucrării rămase de executat se va finanţa de la bugetul de stat, prin bugetul  Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor în limita sumelor alocate anual, precum şi din alte surse, conform programelor de investiţii publice.

„Din punctul meu de vedere, lucrurile s-au făcut în sens invers. În primul rând trebuia realizată amenajarea nodul hidrotehnic Sânmihaiu Român şi după aceea se putea începe navigaţia pe Bega, inclusiv pentru transport în comun. Investiţia de la Sânmihaiu Român, care ţine de Consiliul Judeţean, trebuia demarată de mult. Fără aceste lucrări la nodul hidrotehnic, riscăm ca în doi ani canalul Bega să se colmateze din nou, fiind greu de utilizat pentru navigaţie”, spune consilierul local PNL Simion Moşiu.

O investiţie esenţială

Conform mai multor voci din Consiliul Local, pentru succesul proiectului de utilizare a canalului Bega în scop de navigaţie este esenţială reabilitarea ecluzei de la Sânmihaiu Român, care ar preveni acumularea de sediment în canal. Fără reabilitarea ecluzei, colmatarea canalului ar putea pune sub semnul întrebării inclusiv investiţiile făcute până acum de Primărie în reabilitarea canalului. Potrivit unor consilieri locali, ecluza era astfel construită încât, cu o pantă calculată, să nu se mai depună reziduuri pe canal.

Nu trebuia inventat nimic. Trebuia, pur şi simplu, respectat modelul propus de inginerii din Imperiu şi chiar de cei din perioada comunistă. Altfel, cheltuim nişte bani doar pentru că trebuie cheltuiţi, şi ne vom trezi într-o situaţie de blocaj. Canalul, primul navigabil din România şi printre primele din Europa, avea o o concepţie foarte bună, care trebuia doar respectată. Noi acum facem invenţii şi muncă de pionierat când nu e cazul”, se preciza pe această temă în Consiliul Local.

Cu mare greu, în 2010, nămolul din Bega a fost scos de pe tronsonul oraşului. Chiar oficialii Primăriei spuneau atunci că, în urma măsurătorilor efectuate, a rezultat un volum enorm de nămol de dragat, de circa 700.000 de metri cubi. Grosimea stratului de nămol varia de la 0,5 metri în oraş, până la circa un metru în amonte de Sânmihaiu Român. “Stratul de nămol existent a redus considerabil capacitatea de transport a albiei şi chiar asigurarea nivelului de apă minim necesar la prizele de apă ale folosinţelor. De asemenea, stratul de nămol, din cauza funcţionării defectuoase şi sub capacitate a Staţiei de epurare a municipiului Timişoara, s-a contaminat chimic – existând diferite agenţi poluatori în componenţa nămolurilor din albia actuală a canalului Bega, iar contaminarea chimică se află în afara standardelor ecologice actuale europene”, precizau reprezentanţii Municipalităţii.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro