Tot mai mulţi liceeni timişoreni pleacă la studii universitare peste hotare

Rectorul Universităţii de Vest Timişoar: „Statele vest-europene atrag astfel creiere şi forţă de muncă, printr-un sistem de subvenţii atractiv”

studenti-amfiteatruUltimul târg de oferte educaţionale universitare organizat la Timişoara, zilele trecute, a demonstrat că un număr tot mai mare de elevi timişoreni sunt interesaţi de varianta studiului în străinătate. Conform unor opinii universitare, prin oferte atrăgătoare, susţinute de un sistem de subvenţii generoase, statele vest-europene încearcă să atragă creiere şi forţă de muncă din estul Europei, pentru a-şi rezolva măcar parţial probleme uriaşe legate de criza demografică. Din această ecuaţie România nu prea are de câştigat.

 

Îmbulzeală la studii „afară”

Generosul spaţiu de la Hotelul Continental, unde a fost organizat zilele trecute cel mai mare târg de universităţi din sud-estul Europei, RIUF s-a dovedit a fi neîncăpător pentru mulţimea de tineri care au luat cu asalt standurile cu oferte.

Sute de liceeni timişoreni au stat la coadă pentru a intra şi a vedea ce le pun la dispoziţie cele peste 40 de universităţi şi instituţii de învăţământ din ţări precum Marea Britanie, Olanda, Germania, Franţa şi SUA care au venit să ofere vizitatorilor informaţii despre programele de studiu (licenţă, masterat, MBA şi doctorat) şi taxele de şcolarizare, dar şi despre bursele şi posibilităţile de finanţare la care pot avea acces tinerii români care aleg să înveţe mai departe în România sau în străinătate.

Ca bonus, la târg tinerilor le-a fost oferită consiliere educaţională şi de orientare în carieră şi oferte de studii personalizate.

Anual, RIUF aduce în acelaşi loc peste 200 de expozanţi din 20 de ţări şi peste 22.000 de vizitatori. Deşi nu s-a realizat o contabilizare exactă, se estimează că peste 3000 de liceeni au trecut să consulte, la Timişoara, ofertele universitare.

„Piaţa educaţională s-a globalizat şi, în momentul de faţă, asistăm la o adevărată vânătoare de creiere. Din cauza natalităţii în declin, şi a tendinţei demografice generale, multe state vest-europene au politici naţionale care încurajează această migraţie de creiere. Trebuie precizat faptul că facilităţile care atrag tinerii spre acest tip de studii nu sunt oferite doar de universităţi, ci sunt susţinute de politici de subvenţionare ale statului. Se asigură astfel viitoarea forţă de muncă, se atrag şi se pregătesc specialişti buni, şi se contracarează măcar parţial declinul demografic. În plus, universităţile vest-europene îşi rezolvă şi ele în acest fel problema cohortei şcolare în scădere, din cauza evoluţiei demografice”, declară prof. univ.dr. Marilen Pirtea, rectorul Universităţii de Vest Timişoara.

Pe de altă parte, mai spune rectorul UVT, nu poate fi ignorat faptul că şi standardele învăţământului superior vest-european au fost coborâte. „Este clar că exigenţele nu mai sunt aceleaşi ca pe vremuri, multe instituţii de învăţământ universitar au lăsat ştacheta destul de jos. Pe de altă parte, nu toţi tinerii care pleacă să studieze în străinătate reuşesc să facă faţă, dar sunt atraşi de condiţiile oferite, care sunt mult mai bune decât cele de pe plan intern”, adaugă Marilen Pirtea.

 

Flux negativ de studenţi

Deşi ar fi fost de aşteptat ca o astfel de analiză să vină din partea unei structuri de specialitate, Curtea de Conturi a dat publicităţii, în acest an, un raport în care critică nivelul calitativ al învăţământului universitar românesc, pe fondul angajamentelor luate de România faţă de structurile europene cu privire la creşterea numărului de absolvenţi de studii superioare.

Auditorii Curţii de Conturi au menţionat că înfiinţarea a numeroase universităţi, facultăţi, programe de studii şi specializări, nevalidate prin prisma calificărilor şi a standardelor, „a constituit suportul unei expansiuni numerice importante, dar îndoielnică din punct de vedere al calităţii educaţiei. Statul, prin autoritatea publică centrală care răspunde de educaţie, nu a urmărit crearea unei pieţe competitive a serviciilor educaţionale. Nu s-a pornit de la principiul că subiectul finanţării publice este studentul şi nu universităţile. Acestea ar trebui să concureze pe o piaţă liberă pentru a-şi procura resursele financiare, întrucât concurenţa presupune competitivitate, iar competitivitatea înseamnă performanţă.”

Nu a fost uitată uitată în acelaşi raport nici proporţia dintre studenţii care pleacă la studiu în străinătate şi cei străini care vin în România, la studiu. „Competitivitatea învăţământului superior românesc este caracterizată şi de fluxurile studenţilor internaţionali. România are fluxuri nete negative, ceea ce înseamnă că numărul studenţilor români care pleacă la studii în străinătate este mai mare decât numărul studenţilor străini care apelează la serviciile educaţionale din România”, se arată în raportul Curţii de Conturi.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

jurnalist Timpolis, mircea.pavelescu@timpolis.ro