Consiliul Judeţean Timiş propune pentru adoptare la următoarea şedinţă de plen un proiect de hotărâre privind aprobarea Strategiei Judeţene Antidrog Timiş 2014 – 2020 şi a Planului de Acţiune 2014 – 2016 pentru implementarea Strategiei Antidrog. Una peste alta, se poate observa că austeritatea generalizată pare să fi afectat şi piaţa drogurilor. Dacă pe vremuri, Timişul era un judeţ campion la traficul şi consumul de droguri de mare risc, acum drogurile mai ieftine au mare căutare – înregistrându-se valori mari de consum la cannabis şi… aurolac.

Cannabis-ul şi aurolacul sunt preferate în Timiş

Consiliul Judeţean Timiş a pus Strategia Judeţeană Antidrog Timiş 2014 – 2020 pe lista de proiecte care urmează să fie aprobate la următoarea şedinţă de plen, invocând faptul că, în urma cooperării cu Agenţia Naţională Antidrog, se impune aprobarea acestui document de sinteză, şi precizând că „fondurile necesare îndeplinirii obiectivelor se vor asigura, în raport cu resursele disponibile în bugetul propriu al Consiliul Judeţean Timiş”.

Respectiva strategie se deschide cu o serie de consideraţii generale, cum e cea legată de faptul că „începând din anul 1989, România, respectiv judeţul Timiş, s-a confruntat cu profunde transformări politice, economice, culturale, sociale care au facilitat iniţierea şi dezvoltarea consumului de substanţe.”
Autorii spun că, în acest context, poziţia geografică a judeţului şi căile de transport internaţional (rutier, feroviar, aerian) care-l străbat au facilitat creşterea ofertei şi a cererii de droguri şi că este important de analizat populaţia activă pe ramuri de activitate a judeţului, câştigul salarial mediu şi rata şomajului, întrucât consumul de substanţe este privit ca un fenomen de inadaptare, de neintegrare socială, ducând la o stare conflictuală determinată de existenţa unei neconcordanţe între idealurile individului, sistemul său de valori şi ofertele sociale.  

Strategia relevă faptul că, dacă zona de vest este pe locul patru din ţară la consumul de plante etnobotanice, la cannabis Timişul reuşeşte „performanţa” de a fi pe locul doi pe ţară, după Bucureşti. Pe locul doi pe ţară e zona de vest a ţării şi la consumul de droguri de mare risc – cocaină şi heroină, deşi procentul de consumatori raportat la totalul populaţiei este mult mai mic decât în cazul cannabisului.

În schimb, la „drogurile săracilor”, respectiv solvenţii, substanţele inhalante şi aurolacul, arată Strategia judeţeană, este cel mai frecvent întâlnit în vestul ţării. Şi tot în Banat se consumă cea mai multă ketamină, un anestezic extrem de puternic.

Potrivit unui studiu recent, realizat cu sprijinul CJ Timiş, prevalenţa consumului de droguri ilicite indică un procent de 8,3% persoane care au consumat cel puţin o dată droguri ilicite până în prezent (10,2% în cazul bărbaţilor şi 6,6% la femei). Rezultatele studiului indicau faptul că 3,1% din totalul persoanelor cuprinse în eşantion au consumat droguri cel puţin o dată în ultima lună. Acest segment reprezintă 15,8% din totalul persoanelor ca au declarat că au consumat cel puţin o dată în viaţă droguri ilicite. Debutul consumului de droguri devine din ce în ce mai timpuriu, astfel că în timp ce 28,6% dintre studenţi au consumat prima dată droguri între 12 şi 16 ani, 46,7% dintre liceeni debutează în aceeaşi perioadă.

În privinţa tipurilor de droguri cuprinse în acest studiu, consumatorii uzuali din Timiş (cei care au consumat droguri în ultima lună cel puţin o dată) preferă marijuana. Astfel, nu mai puţin de 67% dintre cei care au declarat că au consumat marijuana cel puţin o dată în viaţă recunosc că au consumat acest drog şi în ultima lună, în timp ce doar 14% dintre consumatorii de cocaină şi 11% dintre consumatorii de ecstasy au consumat aceste droguri în ultima lună. Pentru restul drogurilor procentul este chiar mai mic de 10%.

Datele oferite de Agenţia Naţională Antidrog indică faptul că majoritatea consumatorilor de droguri din Timiş sunt adolescenţi, media de vârstă înregistrând o continuă scădere: de la 18 – 22 de ani (la începutul anului 1997) la 15 – 18 ani în anul 2013, cu tendinţa de scădere în continuare. Deşi ponderea băieţilor este în continuare mai mare decât cea fetelor, se constată o tendinţă clară de reducere a acestui decalaj. De la un raport de 3:1 în anii '96-'97, în prezent s-a ajuns la un raport de 2:1.

Tot mai mulţi minori, implicaţi în trafic de stupefiante

Conform studiului ce urmează a fi aprobat de către CJ Timiş, în perioada 2012 – 2013, în Timiş au fost declinate, de către poliţiştii antidrog din cadrul Biroului de Combatere a Crimei Organizate Timişoara, 139 de dosare penale în care au fost cercetate 253 de persoane pentru comiterea unor infracţiuni de trafic ilicit sau deţinere de droguri, din care 81 au fost reţinute sau arestate preventiv. Cei mai mulţi sunt tineri peste 18 ani, însă în ultima perioadă s-a constatat tot mai accentuat o scădere a vârstei tinerilor implicaţi în activităţi de consum sau distribuţie de droguri la nivel stradal. Dintr-un total de 253 de persoane cercetate, 18 au avut sub 18 ani, dintre aceştia cinci minori fiind cercetaţi în stare de reţinere sau arest preventiv.

În cursul anului 2012, în judeţ au fost capturate peste 31 de kilograme de droguri de risc şi mare risc. Din totalul acestora, 98% au fost droguri de risc, respectiv marijuana şi produse etnobotanice – MDPV (30,710 kilograme din care 30,552 kilograme de marijuana, 0,158 kilograme MDPV), iar 2% au fost droguri de mare risc, respectiv 408 comprimate ecstasy, 35 de grame de cocaină, 53 de grame de heroină şi 13 fiole de morfină.

În cursul anului 2013, au fost capturate, puţin peste 20 de kilograme de droguri de risc şi mare risc. De asemenea, au fost identificate două culturi ilicite de cannabis, care au totalizat 461 de plante – aproximativ 12,3 kilograme de masă uscată de cannabis, precum şi un laborator ilicit de fabricare a amfetaminei. Din totalul acestora, 99,9% este reprezentat de droguri de risc, respectiv marijuana şi produse etnobotanice – 250 plicuri, iar 0,1% este reprezentat de droguri de mare risc, respectiv 10 comprimate ecstasy, 1 gram de cocaină, 2 grame de amfetamină.

“Raportat la capturi, s-ar putea spune că traficul şi consumul de droguri de mare risc a scăzut în Timiş. Se menţine însă la aproximativ acelaşi nivel traficul şi consumul de cannabis”, spune procurorul-şef al DIICOT Timişoara, Mircea Andreş.

Conform studiului prezentat de CJ Timiş, din punct de vedere al accesibilităţii, preţul constant al drogurilor, de-a lungul anilor, este: 50 – 60 de lei pe gram de cannabis sau haşiş, 50 – 80 de lei pe comprimat de ecstasy, 400 – 450 de lei pe gram de cocaină.

“În ultima perioadă, se constată o lărgire a segmentului de consumatori, cu accent pe scăderea vârstei acestora. Acest fapt s-a datorat şi apariţiei noilor substanţe cu efecte psihoactive (etnobotanice) pe piaţa ilicită a drogurilor, începând cu anul 2009, precum şi accesibilităţii lor şi preţului mai scăzut decât al drogurilor clasice (15-30 lei/plic etnobotanice). Odată cu modificarea legislaţiei în domeniu, magazinele de vise au fost închise, însă comerţul cu acest tip de substanţe a continuat prin intermediul anunţurilor postate în mediul on-line”, se arată în studiul făcut public zilele trecute.

Conform aceluiaşi document, consumul ilicit de droguri se suprapune tuturor mediilor frecventate de tineri, neputându-se afirma că doar în anumite locuri se distribuie şi se consumă astfel de substanţe.

Potrivit datelor furnizate de Consiliul Superior al Magistraturii, în ceea ce priveşte numărul persoanelor condamnate pentru trafic de droguri, în perioada 2010 – 2013, la nivelul judeţului, situaţia se prezintă astfel: 12 persoane în 2010, 18 persoane în 2011, 25 de persoane în 2012 şi 61 de persoane în 2013.

Cifrele nu sunt foarte mari, raportate la datele furnizate de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Timişoara, cu privire la numărul persoanelor cercetate sau trimise în judecată pentru trafic de droguri: 203 în 2010, 265 în 2011, 191 în 2012 şi 234 în 2013.

Particularităţi locale – haşiş din Spania şi droguri “de autocar”, din Olanda

Documentul de sinteză publicat de administraţia judeţeană precizează şi o serie de particularităţi interesante ale pieţei locale a stupefiantelor. Astfel, există o tendinţă de pătrundere, în judeţele Timiş şi Arad, în special a cannabisului dar şi a haşişului provenit din Spania, fiind transportat de cetăţenii români ce se întorc de la muncă şi de turiştii care folosesc autocarele firmelor de transport în comun sau prin intermediul firmelor de curierat tip „door-to-door ”.

Sunt folosite, de asemenea, rutele de transport călători, respectiv autocarele firmelor care au curse regulate, în special pe ruta Olanda, pentru aducerea drogurilor de către cărăuşi. Drogurile sunt disimulate în diferite obiecte, transportate în spaţii comune ale autocarului, cu scopul de a reuşi abandonarea lor fără riscuri în momentul unui eventual control.

Totodată, pe plan local se mai remarcă reorientarea infractorilor de drept comun, care, spre a-şi spori câştigurile, nu mai sunt specializaţi doar pe comiterea unui singur gen de infracţiuni. Astfel, traficul ilicit de droguri a devenit atrăgător pentru persoane implicate şi în alte genuri de infracţiuni, cum ar fi furturi, falsificare şi plasare de monedă, infracţiuni din domeniul criminalităţii informatice, infracţiuni cu mijloace electronice de plată, trafic de persoane, prostituţie şi proxenetism.

Nu în ultimul rând, estimările legate de integrarea în Spaţiul Schengen nu sunt foarte optimiste, din acest punct de vedere. “Intrarea în spaţiul Schengen va duce la dispariţia monitorizării graniţei EU a României. Astfel, se va ajunge la imposibilitatea controlului asupra persoanelor şi autovehiculelor monitorizate”, arată studiul publicat de CJ Timiş.

Tocmai de aceea, este necesar un plan închegat şi eficient de prevenire, diferit faţă de “clasicele” seminarii şi împărţiri de pliante. Strategia Judeţeană Antidrog Timiş în perioada 2014-2016 combină aceste elemente, propunând minimum un proiect pilot de intervenţie timpurie în mediul preşcolar şi gimnazial şi minimum 3 proiecte judeţene de informare, educare, conştientizare adresate elevilor din învăţământul preuniversitar şi universitar.

Se doreşte “implementarea de proiecte judeţene orientate pe activităţi de petrecere a timpului liber (culturale, artistice şi sportive), ca alternativă sănătoasă la consumul de tutun, alcool, droguri şi substanţe noi cu proprietăţi psihoactive, adresate elevilor din învăţământul preuniversitar şi universitar” şi interesant este că se intenţionează realizarea şi a unei acţiuni pe specificul local de consum – respectiv o campanie judeţeană de prevenire a consumului de cannabis, planificată pentru anul viitor.

Interesante, prin caracterul inedit, în raport cu ce s-a făcut până acum în domeniul prevenirii sunt şi campaniile de implementarea unor proiecte pilot judeţene de tip „Şcoala părinţilor” de formare de abilităţi cu rol de factori de protecţie în consumul de droguri (planificate să înceapă din acest an), dar şi campaniile judeţene de prevenire indicată adresate mamelor consumatoare de droguri.

De asemenea, noutăţi judeţene ar fi campaniile de instruire a personalului care lucrează în serviciile de urgenţă şi a altor servicii în vederea evitării supradozelor şi a tratamentului acestora (prognozate pentru anul 2016), precum şi proiectul de monitorizare a deceselor asociate consumului de droguri şi a mortalităţii datorate consumului de droguri.