La fel ca în cazul patrimoniului sindical, rămas, în multe situaţii al nimănui, fiind intabulat pe structuri care nu mai există de zeci de ani, o bucată din Bastionul timişorean – construcţia poate cea mai reprezentativă pentru oraş – este, scriptic, a nimănui. Adică aparţine, în acte, Consiliului Popular al judeţului Timiş, structură desfiinţată de zeci de ani. Acum, Consiliul Judeţean Timiş s-a gândit să şi-o treacă în proprietate, fiind însă aşteptate divergenţe serioase pe această temă cu Primăria Timişoara.   „Revelaţii”, după 23 de ani Mai nou, nu trece nicio săptămâ­nă fără să iasă la iveală tot felul de…

Proiectul Primăriei Timişoara, legat de realizarea la Grădina Zoologică a unei clădiri educaţionale, ar putea fi demarat în perioada următoare, fiind întreprinse demersurile pentru emiterea acordului de mediu. Aceasta, deşi mai mulţi consilieri avertizează că preţul pe metrul pătrat construit al respectivei construcţii este aproape dublu faţă de preţul pieţei şi că soluţiile tehnice aferente proiectului nu sunt cele mai potrivite, punct de vedere împărtăşit şi de conducerea Primăriei Timişoara, care promitea o analiză a costurilor aferente acestui proiect şi o scădere a devizului, lucru care nu s-a mai întâmplat.   Proiectul merge mai departe În această săptămână, Primăria Timişoara…

În momentul de faţă, nu Timişoara, care are unul dintre cele mai vechi proiecte pentru realizarea unui centru intermodal de transport, este favorită pentru finanţarea acestei investiţii, ci Iaşiul. Vina pentru această situaţie poate fi căutată la administraţia judeţeană, care a schimbat zona de realizare a proiectului, de la Recaş la Remetea Mare. La Recaş exista un studiu de fezabilitate, un proiect aprobat şi un teren alocat de Stat, care nu trebuia cumpărat prin exproprieri, ca în cazul variantei cu Remetea Mare. Iată că acum această răzgândire a autorităţilor judeţene se întoarce împotriva proiectului, pentru că Intermodalul de la Iaşi…

De ani de zile, atât la Primăria Timişoara, cât şi la Consiliul Judeţean Timiş hărţile de zgomot, ca şi studiile de fezabilitate, sunt prezenţe constante pe lista de cheltuieli realizate din bani publici. Şi dacă, în cazul studiilor de fezabilitate, au existat nu o dată scandaluri în plen legate de finalitatea şi oportunitatea acestora, multe rămânând simple planuri pe hârtie, pentru investiţii megalomane, fără şansă de realizare, şi în cazul hărţilor de zgomot există semne de întrebare. Argumentaţia care primează de fiecare dată la întocmirea lor este că trebuie realizate din cauza unei directive europene care stipulează obligativitatea întocmirii lor….

Curtea de Conturi Europeană a nominalizat Programul Operaţional Sectorial de Dezvoltare a Resurselor Umane ca unul dintre sursele de finanţare europeană care în România au întâmpinat cele mai multe probleme, existând erori centralizate legate de gestionare şi plată.   Un program cu multe erori În ultimul raport, publicat zilele trecute, Curtea de Conturi Europeană menţionează „erorile pe care Curtea le-a identificat în România, care repre­zintă o parte semnificativă din indicele global de eroare în domeniul de politi­că de ocupare a forţei de muncă şi afa­ceri sociale”. Comisia Europeană mai identificase anterior erori similare, pe acelaşi program. Prin urmare, C.E. a…