Teatru
Dor de Eminescu
Versuri recitate de Leopoldina Bălănuţă, Florian Pittiş, Ovidiu Iuliu Moldovan, Mircea Belu, Ion Caramitru, Valeria Seciu, Tora Vasilescu, Tudor Gheorghe, Ilie Gheorghe, Eugen Todoran, Gh. I. Tohăneanu, Cornel Ungureanu, Eugen Docerscu, Iosif Cheie-Pantea, Dinu Rachieru şi Dan Patacă
Un spectacol cu participarea live a artiştilor Vladimir Jurăscu, Irene Flamann Catalani, Doru Iosif, Corina Murgu, Dan Patacă şi a celor de la Incanto Quarteto, în prezentarea actriţei Daniela Bostan
Teatrul Naţional Timişoara, Sala Mare, 14 ianuarie, ora 17
Cloaca
Un spectacol în regia artistică a Mihaelei Lichiardopol
Patru vechi prieteni, acum la vârsta de mijloc, se reîntâlnesc într-un moment de cotitură pentru viaţa fiecăruia dintre ei. Nu mai sunt tineri, dar nici bătrâni încă, libertatea li se pare o noţiune din ce în ce mai relativă, opţiunile – tot mai limitate: Pieter, istoric de artă, acum funcţionar, e în mijlocul unui conflict stresant cu primăria pentru nişte tablouri odinioară subevaluate. Joep, politician de succes, se ascunde la Pieter de eşecul său matrimonial. Tom, avocat celebru, încearcă să-l ajute, deşi îşi are şi el propriile lui probleme cu drogurile. În sfârşit, Maarten, dramaturg, are o relaţie cu fiica de 18 ani a lui Joep. Patru poveşti, patru destine care se întrepătrund şi care, între tragic şi comic, pun la încercare o prietenie de-o viaţă.
Studio “Uţu Strugari”, 15 ianuarie, ora 19
A fost odată la Timişoara
Un spectacol în regia artistică a lui Peter Kerek
A fost odată la Timişoara este o poveste despre oameni şi despre cum aceşti oameni sunt, individual şi în interiorul legăturilor lor de sânge, o proiecţie fidelă – deşi subiectivă şi la scară redusă – a istoriei „mari”. Timişoara, oraşul alcătuit din oameni care, mai demult sau mai recent, au venit şi l-au făcut să devină prin înseşi diferenţele dintre ei, are şi acest chip: cel al unei familii care îşi redescoperă esenţa compozită din cioburi, îndepărtări şi amintiri. Căci, până la urmă, un oraş e o familie: cu revoluţiile ei, cu prejudecăţile ei, cu acele lucruri mereu nespuse şi nefăcute la timp, cu momentele ei de curaj şi de laşitate, şi, da, cu memoria ei frântă.
Teatrul Naţional Timişoara, Sala 2, 14 ianuarie, ora 19
Bad Bed Stories
De Oleg şi Vladimir Presniakov
Un spectacol în regia lui Traian Şoimu
B.B. Stories adună la un loc şase momente, şase intermezzo-uri. Sunt şase poveşti despre intimitate, în toate formele ei, intimitatea care – paradoxal – reflectă singurătatea cum nimic altceva n-ar putea să o facă. Suntem iremediabil singuri, surzi şi muţi, incapabili să comunicăm, incapabili să ieşim din cuşca propriilor noastre experienţe. Şi totuşi… Dincolo de barierele pe care ni le punem noi înşine străbate, fără a putea fi oprită în vreun fel, speranţa. Umorul. Râsul, despre care unul dintre personaje spune clar şi limpede că „este singurul lucru prin intermediul căruia poţi fi înţeles”. Râsul care ne învaţă că, undeva, noi sau sufletele noastre se pot întâlni cu adevărat, neintermediat de realităţi sociale abrupte, crude, agresive.
Studio “Uţu Strugari”, 17 ianuarie, ora 19
Crize sau încă o poveste de dragoste
Un spectacol în regia Robertei Popa Ionescu
Studio “Uţu Strugari”, 18 ianuarie, ora 19
Pescăruşul
De Anton Pavlovici Cehov
Un spectacol cu supratitrare în limba română în regia lui Yuri Kordonsky
În jurul actriţei Irina Nikolaevna Arkadina, care nu mai e la prima tinereţe, se strâng la moşie mai mulţi apropiaţi: fratele ei, Sorin, iubitul ei, scriitorul Trigorin, fiul ei, Treplev, care vrea de asemenea să devină scriitor, iubita acestuia, Nina, care îi joacă piesa, administratorul moşiei împreună cu soţia şi fiica sa, un medic şi un învăţător. Nina, care vrea să devină actriţă, e impresionată de succesul scriitorului Trigorin şi se îndrăgosteşte de el, ceea ce va afecta toate relaţiile dintre personaje, care se află precum într-un lanţ de îndrăgostiţi nefericiţi, ale căror eşecuri le marchează nu doar conversaţiile, ci însăşi existenţa.
Teatrul German de Stat Timişoara, Sala TGST, 15 ianuarie, ora 19.30
Nunta micilor burghezi
De Bertolt Brecht
Un spectacol cu supratitrare în limba română, în regia lui Alexandru Dabija
Bertolt Brecht a scris Nunta micilor burghezi (titlul iniţial Nunta) în anul 1919, la vârsta de doar 21 de ani. Premiera absolută a avut loc şapte ani mai târziu. Piesa zugrăveşte într-un cadru comic degradarea micii burghezii: la o nuntă se întâlnesc mirii, tatăl şi sora miresei, mama mirelui şi câţiva prieteni. Sărbătoarea se transformă treptat într-o catastrofă. Invitaţii se poartă nepoliticos unii cu alţii, intervin unul peste celălalt atunci când vorbesc, se contrează reciproc şi nu se dau îndărăt nici de la apropouri vulgare. Ca şi cum nu ar fi de ajuns, mândria mirelui, mobila construită de el însuşi, începe literalmente să se descompună. Iar concluzia e: „Slavă Domnului şi diavolului că au plecat în sfârşit!”
Teatrul German de Stat Timişoara, Sala TGST, 16 ianuarie, ora 20
Făptaşi
De Thomas Jonigk
Un spectacol cu supratitrare în limba română, în regia lui Szabó K. István
De ani de zile, Petra este abuzată de către tatăl ei, Erwin, iar mama ei, Karin, ignoră acest lucru. Magda îl violează pe fiul ei, Paul, însă nimeni nu aude strigătele lui de ajutor. Destinul similar îi aduce faţă în faţă pe cei doi copii, care se străduiesc, cu mai mult sau mai puţin succes, să pună capăt abuzurilor părinţilor. Faptele părinţilor sunt greu de cuprins în cuvinte, şi cu atât mai greu e ca aceştia să fie traşi la răspundere.
Thomas Jonigk evocă în Făptaşi unul dintre cele mai discutate subiecte ale ultimilor ani. În mod surprinzător, Jonigk descoperă în poveştile Petrei şi a lui Paul accente comice, totodată însă cu constatarea că societatea noastră este una de făptaşi.
Teatrul German de Stat Timişoara, Sala TGST, 18 ianuarie, ora 19.30
Sus în adâncuri
Dup Nick Hornby
Un spectacol în regia lui Kedves Emõke
Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timişoara, Sala Studio, 14 ianuarie, ora 19
Vremuri de pace
Un spectacol în regia lui Hajdu Szabolcs şi în scenariul bazat pe ideile şi improvizaţiile actorilor din distribuţie
După apariţia celei mai recente cărţi ale sale, Langermann este rugat să scrie o piesă de teatru. Moartea tatălui său, agitaţia pregătirilor pentru înmormântare, conflictele ascunse ale unei familii care şi-a pierdut echilibrul, atmosfera sufocantă a societăţii: toate acestea nu sunt tocmai benefice liniştii necesare pentru a crea. Sarcina asumată devine din ce în ce mai grea pentru Langermann, luând proporţii ireale, fatale.
Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timişoara, Sala Studio, 17 ianuarie, ora 19
Operă ţărănească
De Pintér Béla – Darvas Benedek
Un spectacol în regia lui Szikszai Rémusz
Operă ţărănească, de Pintér Béla, este una dintre cele mai bune piese alternative maghiare din ultimii ani, iar spectacolul „original" montat de autor se joacă de nu mai puţin de zece ani pe scenele din Ungaria şi din străinătate.
În Operă ţărănească este prelucrat o poveste de baladă sub forma unei opere. La bază stau cântece maghiare populare ardeleneşti, muzică baroc şi rock, iar rezultatul este un amalgam bizar, dar totuşi omogen. “Întâmplarea poate părea cunoscută multora dintre voi”, spune Pintér Bél
Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timişoara, Sala Studio, 19 ianuarie, ora 20.30
Operă
Voievodul ţiganilor
Muzica: Johann Strauss
Libretul: Ignaz Schnitzer
Un spectacol susţinut de Corul, Orchesta şi Ansamblul de balet ale Operei Române din Timişoara
Opera Română Timişoara, 8 ianuarie, ora 17
Filarmonică
Seară Eminescu
Un spectacol susţinut de Corul „Ion Românu” al Filarmonicii Banatul, dirijat de Iosif Todea, cu participarea actorilor Alexandra Didilescu şi Colin Buzoianu
Sala Capitol a Filarmonicii Banatul, 15 ianuarie, ora 19
Concert simfonic
Un spectacol susţinut de violonistul Florin Croitoru şi dirijat de Radu Popa
În program sunt incluse lucrări de L. v. Beethoven (Uvertura Coriolan Op. 62 şi Simfonia nr.1 Op. 21) şi W.A. Mozart (Concertul nr. 3 pentru vioară şi orchestră, KV 216, în Sol major)
Sala Capitol a Filarmonicii Banatul, 17 ianuarie, ora 19
Expoziţii
23:59
O expoziţie a artistului Radu Cioca, despre care acesta spune că este percepută ca o imagine iconică pentru timpul nostru, „o specie de logo atribuit stresului, fricii şi incertitudinii care ne domină”.
Jecza Gallery, până în 14 ianuarie
Puterea Justiţiei şi puterea spirituală
O expoziţie semnată Bogdan Gârbovan
„O lecţie politică – spun organizatorii – oferită de Bogdan Gîrbovan prin abordarea, în fapt, non-ierarhică şi egalitariană a forţelor de ordine publică şi spirituală”
Jecza Gallery, până în 14 ianuarie
Gânduri
O expoziţie a artistului Horia Bojin
“Alfabetul lui Horia Bojin sunt nişte glife ancestrale; fiecare în sine un semn-simbol, încărcat metafizic, în dialog cu Divinul, unde mersul, repausul şi meditaţia sunt stări apriori de graţie”, spune istoricul de artă Dana Sarmeş.
Papillon Cafe, până în 23 ianuarie
Expoziţie a taberei de creaţie Gernik 2013
Galeria Pygmalion, Casa Artelor , din 23 decembrie 2013, ora 18, până în 15 ianuarie 2014. Cuvântul de deschidere va fi rostit de către Szekernyes Ianos, Ion Marin Almajan, Gabriel Kelemen şi Calin Chincea
Vitrina cu cărţi
„Eroul discret”, Mario Vargas Llosa (Ed. Humanitas)
Acesta este primul roman publicat de Mario Vargas Llosa după acordarea Premiului Nobel pentru literatură, în 2010. „Un roman de mare forţă, cu accente de melodramă impregnată de umor, ale cărui episoade se derulează într-un Peru eliberat de dictaturile militare – după cum îl caracterizează Marin Mălaicu-Hondrari – aici Piura şi Lima, oraşele predilecte ale lui Vargas Llosa, nu sunt spaţii fizice, ci teritorii ficţionale locuite de personaje ivite din imaginaţia rodnică a scriitorului. Cu Eroul discret, romancierul revine la temele lui obsedante: iubirea, libertatea, politica. Povestea are doi protagonişti, cu două vieţi oarecum paralele, care se încrucişează într-o bună zi, pe neaşteptate. Felícito Yanaqué şi Ismael Carrera, doi bărbaţi cărora viitorul nu pare a le pregăti surprize, ajung într-un moment de cumpănă al existenţei. Primul se trezeşte supus unui şantaj căruia se hotărăşte să nu-i dea curs, ghidându-se după cuvintele pe care tatăl său i le-a spus înainte de a muri: «Niciodată să nu te laşi călcat în picioare!» Cel de-al doilea se pomeneşte prins în vârtejul unei bizare probleme de familie şi se hotărăşte să le dea o lecţie de viaţă fiilor lui, care-i vânează averea. Ambii eroi sunt, fiecare în felul său, răzvrătiţi discreţi împotriva sorţii ce le pare pecetluită, sfidând convenţiile claselor sociale din care fac parte. Deşi nu sunt nici rebeli, nici justiţiari în toată puterea cuvântului, au forţa de a-şi depăşi condiţia, de a respinge ideile de-a gata, normele de viaţă şi idealurile celorlalţi. Un roman marca Mario Vargas Llosa, scris impecabil, alert, ludic, inteligent, din galeria marilor romane care i-au adus scriitorului faima binemeritată şi Premiul Nobel pentru literatură”.
„Povestiri cu Basil şi Josephine”, Francis Scott Fitzgerald (Ed. Polirom)
Povestiri cu Basil şi Josephine reuneşte cele paisprezece povestiri scrise de Scott Fitzgerald de-a lungul anului 1928, în timp ce lucra la romanul Blândeţea nopţii, şi publicate iniţial separat, în revista Saturday Evening Post. Cei doi eroi, Basil Duke Lee, personaj în care se poate distinge profilul autorului însuşi, surprins în copilărie şi adolescenţă, şi replica sa feminină, Josephine Perry, a cărei sursă de inspiraţie este Ginevra King, prima iubire a lui Scott Fitzgerald, sunt doi tineri precoce privilegiaţi, enfants terribles în felul lor. Cu un dar inegalabil al evocării şi un umor cuceritor, povestirile înfăţişează evoluţia dramatică a celor două personaje şi vorbesc despre relaţii sociale, idei, moralitate, adevăruri ale societăţii, valoare personală, putere, ambiţie, frumuseţe şi emoţii – despre devenire şi viaţă ca suită de nenumărate începuturi.
“Palatul chelfănelii”. Pascal Bruckner (Ed. Trei)
“Prefer oamenilor cărţile: sunt deja scrise, le deschizi, le închizi după voie. O fiinţă omenească nu ştii niciodată de unde s-o apuci, nu poţi s-o rânduieşti sau s-o deplasezi după cum ţi-e cheful”, spune Pascal Bruckner.
Radu Toma spune că “sugestia pe care o conţine romanul lui Pascal Bruckner este că Timpurile Moderne s-au angajat pe o cale fără întoarcere, că raţionalizarea lumii a produs ravagii definitive: o progresivă şi ireversibilă derealizare a vieţii. Putem vedea în Preşedinte încarnarea a două dintre ideile majore şi strâns înrudite ale Timpurilor Moderne, idei în care unii văd forţa, alţii slăbiciunea acestora din urmă. Mai întâi, ideea că nu există natură umană, că omul este de o nelimitată plasticitate. Pregnanta formulă sartriană de acum o jumătate de secol, conform căreia existenţa precede esenţa, nu făcea decât să dea o dată mai mult corp unui gând mijit pe la sfârşitul Veacului Luminilor: eşti ceea ce faci din tine şi poţi face din tine orice”.
Ultimele comentarii