Teatru

Dor de Eminescu

Versuri recitate de Leopoldina Bă­lănuţă, Florian Pittiş, Ovidiu Iuliu Moldovan, Mircea Belu, Ion Cara­mitru, Valeria Seciu, Tora Vasilescu, Tudor Gheorghe, Ilie Gheorghe, Eugen Todoran, Gh. I. Tohăneanu, Cornel Ungureanu, Eugen Docerscu, Iosif Cheie-Pantea, Dinu Rachieru şi Dan Patacă

Un spectacol cu participarea live a artiştilor Vladimir Jurăscu, Irene Flamann Catalani, Doru Iosif, Corina Murgu, Dan Patacă şi a celor de la Incanto Quarteto, în prezentarea actriţei Daniela Bostan

Teatrul Naţional Timişoara, Sala Mare, 14 ianuarie, ora 17

Cloaca

După Maria Goos 

Un spectacol în regia artistică a Mihaelei Lichiardopol

Patru vechi prieteni, acum la vârsta de mijloc, se reîntâlnesc într-un moment de cotitură pentru viaţa fie­căruia dintre ei. Nu mai sunt tineri, dar nici bătrâni încă, libertatea li se pare o noţiune din ce în ce mai relati­vă, opţiunile – tot mai limitate: Pieter, istoric de artă, acum funcţionar, e în mijlocul unui conflict stresant cu pri­măria pentru nişte tablouri odinioară subevaluate. Joep, politician de suc­ces, se ascunde la Pieter de eşecul său matrimonial. Tom, avocat celebru, în­cearcă să-l ajute, deşi îşi are şi el pro­priile lui probleme cu drogurile. În sfâr­şit, Maarten, dramaturg, are o relaţie cu fiica de 18 ani a lui Joep. Patru po­veşti, patru destine care se întrepă­trund şi care, între tragic şi comic, pun la încercare o prietenie de-o viaţă.

Studio “Uţu Strugari”, 15 ianua­rie, ora 19

A fost odată la Timişoara

De Peter Kerek 

Un spectacol în regia artistică a lui Peter Kerek

A fost odată la Timişoara este o poveste despre oameni şi despre cum aceşti oameni sunt, individual şi în interiorul legăturilor lor de sânge, o proiecţie fidelă – deşi subiectivă şi la scară redusă – a istoriei „mari”. Timi­şoara, oraşul alcătuit din oameni care, mai demult sau mai recent, au venit şi l-au făcut să devină prin înseşi dife­renţele dintre ei, are şi acest chip: cel al unei familii care îşi redescoperă esenţa compozită din cioburi, înde­părtări şi amintiri. Căci, până la urmă, un oraş e o familie: cu revoluţiile ei, cu prejudecăţile ei, cu acele lucruri mereu nespuse şi nefăcute la timp, cu momentele ei de curaj şi de laşitate, şi, da, cu memoria ei frântă.

Teatrul Naţional Timişoara, Sala 2, 14 ianuarie, ora 19

Bad Bed Stories

De Oleg şi Vladimir Presniakov 

Un spectacol în regia lui Traian Şoimu

B.B. Stories adună la un loc şase momente, şase intermezzo-uri. Sunt şase poveşti despre intimitate, în toate formele ei, intimitatea care – para­do­xal – reflectă singurătatea cum nimic altceva n-ar putea să o facă. Suntem ire­mediabil singuri, surzi şi muţi, in­capabili să comunicăm, incapabili să ieşim din cuşca propriilor noastre ex­perienţe. Şi totuşi… Dincolo de barie­rele pe care ni le punem noi înşine străbate, fără a putea fi oprită în vreun fel, speranţa. Umorul. Râsul, despre care unul dintre personaje spune clar şi limpede că „este singurul lucru prin intermediul căruia poţi fi înţeles”. Râsul care ne învaţă că, undeva, noi sau sufletele noastre se pot întâlni cu adevărat, neintermediat de realităţi sociale abrupte, crude, agresive.

Studio “Uţu Strugari”, 17 ianua­rie, ora 19

Crize sau încă o poveste de dragoste

de Mihai Ignat 

Un spectacol în regia Robertei Popa Ionescu

Studio “Uţu Strugari”, 18 ianua­rie, ora 19

Pescăruşul

De Anton Pavlovici Cehov

Un spectacol cu supratitrare în lim­ba română în regia lui Yuri Kordonsky

În jurul actriţei Irina Nikolaevna Arkadina, care nu mai e la prima tine­reţe, se strâng la moşie mai mulţi apro­piaţi: fratele ei, Sorin, iubitul ei, scrii­to­rul Trigorin, fiul ei, Treplev, care vrea de asemenea să devină scriitor, iubita acestuia, Nina, care îi joacă pie­sa, ad­ministratorul moşiei împreună cu so­ţia şi fiica sa, un medic şi un în­văţă­tor. Nina, care vrea să devină ac­triţă, e impresionată de succesul scrii­torului Trigorin şi se îndrăgosteşte de el, ce­ea ce va afecta toate relaţiile dintre per­sonaje, care se află precum într-un lanţ de îndrăgostiţi nefericiţi, ale că­ror eşecuri le marchează nu doar con­­versaţiile, ci însăşi existenţa.

Teatrul German de Stat Timişoa­ra, Sala TGST, 15 ianuarie, ora 19.30

Nunta micilor burghezi

De Bertolt Brecht

Un spectacol cu supratitrare în limba română, în regia lui Alexandru Dabija

Bertolt Brecht a scris Nunta mi­cilor burghezi (titlul iniţial Nunta) în anul 1919, la vârsta de doar 21 de ani. Premiera absolută a avut loc şapte ani mai târziu. Piesa zugrăveşte într-un cadru comic degradarea micii burghe­zii: la o nuntă se întâlnesc mirii, tatăl şi sora miresei, mama mirelui şi câţi­va prieteni. Sărbătoarea se transfor­mă treptat într-o catastrofă. Invitaţii se poartă nepoliticos unii cu alţii, in­tervin unul peste celălalt atunci când vorbesc, se contrează reciproc şi nu se dau îndărăt nici de la apropouri vul­gare. Ca şi cum nu ar fi de ajuns, mân­dria mirelui, mobila construită de el în­suşi, începe literalmente să se descom­pună. Iar concluzia e: „Slavă Domnu­lui şi diavolului că au plecat în sfârşit!” 

Teatrul German de Stat Timi­şoara, Sala TGST, 16 ianuarie, ora 20

Făptaşi

De Thomas Jonigk

Un spectacol cu supratitrare în limba română, în regia lui Szabó K. István

De ani de zile, Petra este abuzată de către tatăl ei, Erwin, iar mama ei, Karin, ignoră acest lucru. Magda îl violează pe fiul ei, Paul, însă nimeni nu aude strigătele lui de ajutor. Desti­nul similar îi aduce faţă în faţă pe cei doi copii, care se străduiesc, cu mai mult sau mai puţin succes, să pună capăt abuzurilor părinţilor. Faptele părinţilor sunt greu de cuprins în cuvinte, şi cu atât mai greu e ca aceştia să fie traşi la răspundere.

Thomas Jonigk evocă în Făp­taşi unul dintre cele mai discutate subiecte ale ultimilor ani. În mod sur­prinzător, Jonigk descoperă în poveş­tile Petrei şi a lui Paul accente comi­ce, totodată însă cu constatarea că so­cietatea noastră este una de făptaşi. 

Teatrul German de Stat Timişoa­ra, Sala TGST, 18 ianuarie, ora 19.30

Sus în adâncuri

Dup Nick Hornby 

Un spectacol în regia lui Kedves Emõke 

Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timişoara, Sala Studio, 14 ianuarie, ora 19

Vremuri de pace

De Hajdu Szabolcs 

Un spectacol în regia lui Hajdu Szabolcs şi în scenariul bazat pe ideile şi improvizaţiile actorilor din distri­buţie

După apariţia celei mai recente cărţi ale sale, Langermann este rugat să scrie o piesă de teatru. Moartea tată­lui său, agitaţia pregătirilor pentru înmormântare, conflictele ascunse ale unei familii care şi-a pierdut echi­li­brul, atmosfera sufocantă a socie­tăţii: toate acestea nu sunt tocmai be­nefice liniştii necesare pentru a crea. Sarcina asumată devine din ce în ce mai grea pentru Langermann, luând proporţii ireale, fatale. 

Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timişoara, Sala Studio, 17 ianuarie, ora 19

Operă ţărănească

De Pintér Béla – Darvas Benedek 

Un spectacol în regia lui Szikszai Rémusz 

Operă ţărănească, de Pintér Béla, este una dintre cele mai bune piese alternative maghiare din ultimii ani, iar spectacolul „original" montat de autor se joacă de nu mai puţin de zece ani pe scenele din Ungaria şi din străinătate.

În Operă ţărănească este prelu­crat o poveste de baladă sub forma unei opere. La bază stau cântece ma­ghiare populare ardeleneşti, muzică baroc şi rock, iar rezultatul este un amalgam bizar, dar totuşi omogen. “Întâmplarea poate părea cunoscută multora dintre voi”, spune Pintér Bél

Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timişoara, Sala Studio, 19 ianuarie, ora 20.30

Operă

Voievodul ţiganilor

Operetă în trei acte

Muzica: Johann Strauss

Libretul: Ignaz Schnitzer

Un spectacol susţinut de Corul, Orchesta şi Ansamblul de balet ale Operei Române din Timişoara

Opera Română Timişoara, 8 ianuarie, ora 17

Filarmonică

Seară Eminescu

Un spectacol susţinut de Corul „Ion Românu” al Filarmonicii Banatul, dirijat de Iosif Todea, cu participarea actorilor Alexandra Didilescu şi Colin Buzoianu

Sala Capitol a Filarmonicii Bana­tul, 15 ianuarie, ora 19

Concert simfonic

Un spectacol susţinut de violo­nistul Florin Croitoru şi dirijat de Radu Popa

În program sunt incluse lucrări de L. v. Beethoven (Uvertura Corio­lan Op. 62 şi Simfonia nr.1 Op. 21) şi W.A. Mozart (Concertul nr. 3 pentru vioară şi orchestră, KV 216, în Sol major)

Sala Capitol a Filarmonicii Ba­natul, 17 ianuarie, ora 19

Expoziţii

23:59

O expoziţie a artistului Radu Cioca, despre care acesta spune că este percepută ca o imagine iconică pentru timpul nostru, „o specie de logo atribuit stresului, fricii şi incertitudinii care ne domină”.

Jecza Gallery, până în 14 ianuarie

Puterea Justiţiei şi puterea spirituală

O expoziţie semnată Bogdan Gârbovan

„O lecţie politică – spun organi­zatorii – oferită de Bogdan Gîrbovan prin abordarea, în fapt, non-ierarhică şi egalitariană a forţelor de ordine publică şi spirituală”

Jecza Gallery, până în 14 ianuarie

Gânduri

O expoziţie a artistului Horia Bojin

“Alfabetul lui Horia Bojin sunt nişte glife ancestrale; fiecare în sine un semn-simbol, încărcat metafizic, în dialog cu Divinul, unde mersul, re­pausul şi meditaţia sunt stări apriori de graţie”, spune istoricul de artă Dana Sarmeş.

Papillon Cafe, până în 23 ia­nuarie

Expoziţie a taberei de crea­ţie Gernik 2013

Galeria Pygmalion, Casa Artelor , din 23 decembrie 2013, ora 18, până în 15 ianuarie 2014. Cuvântul de des­chidere va fi rostit de către Szeker­nyes Ianos, Ion Marin Almajan, Gabriel Kelemen şi Calin Chincea

Vitrina cu cărţi

„Eroul discret”, Mario Vargas Llosa (Ed. Humanitas)

Acesta este primul roman publicat de Mario Vargas Llosa după acorda­rea Premiului Nobel pentru literatură, în 2010. „Un roman de mare forţă, cu ac­cente de melodramă impregnată de umor, ale cărui episoade se derulează într-un Peru eliberat de dictaturile mi­litare – după cum îl caracterizează Ma­rin Mălaicu-Hondrari – aici Piura şi Li­ma, oraşele predilecte ale lui Vargas Llo­sa, nu sunt spaţii fizice, ci teritorii fic­ţionale locuite de personaje ivite din imaginaţia rodnică a scriitorului. Cu Eroul discret, romancierul revine la temele lui obsedante: iubirea, liberta­tea, politica. Povestea are doi protago­nişti, cu două vieţi oarecum paralele, care se încrucişează într-o bună zi, pe neaşteptate. Felícito Yanaqué şi Ismael Carrera, doi bărbaţi cărora viitorul nu pare a le pregăti surprize, ajung într-un moment de cumpănă al existenţei. Pri­mul se trezeşte supus unui şantaj căru­ia se hotărăşte să nu-i dea curs, ghidân­du-se după cuvintele pe care tatăl său i le-a spus înainte de a muri: «Niciodată să nu te laşi călcat în picioare!» Cel de-al doilea se pomeneşte prins în vârtejul unei bizare probleme de familie şi se hotărăşte să le dea o lecţie de viaţă fii­lor lui, care-i vânează averea. Ambii eroi sunt, fiecare în felul său, răzvrătiţi dis­creţi împotriva sorţii ce le pare pece­tluită, sfidând convenţiile claselor so­ciale din care fac parte. Deşi nu sunt nici rebeli, nici justiţiari în toată puterea cuvântului, au forţa de a-şi depăşi con­diţia, de a respinge ideile de-a gata, normele de viaţă şi idealurile celorlalţi. Un roman marca Mario Vargas Llosa, scris impecabil, alert, ludic, inteligent, din galeria marilor romane care i-au adus scriitorului faima binemeritată şi Premiul Nobel pentru literatură”.

„Povestiri cu Basil şi Josephine”, Francis Scott Fitzgerald (Ed. Polirom)

Povestiri cu Basil şi Josephine re­uneşte cele paisprezece povestiri scri­se de Scott Fitzgerald de-a lungul anu­lui 1928, în timp ce lucra la roma­nul Blândeţea nopţii, şi publicate iniţial separat, în revista Saturday Evening Post. Cei doi eroi, Basil Duke Lee, per­sonaj în care se poate distinge profilul autorului însuşi, surprins în copilărie şi adolescenţă, şi replica sa feminină, Jo­sephine Perry, a cărei sursă de inspi­raţie este Ginevra King, prima iubire a lui Scott Fitzgerald, sunt doi tineri pre­coce privilegiaţi, enfants terribles în felul lor. Cu un dar inegalabil al evocă­rii şi un umor cuceritor, povestirile înfăţişează evoluţia dramatică a celor două personaje şi vorbesc despre relaţii sociale, idei, moralitate, adevăruri ale societăţii, valoare personală, putere, ambiţie, frumuseţe şi emoţii – despre devenire şi viaţă ca suită de nenumă­rate începuturi.

“Palatul chelfănelii”. Pascal Bruckner (Ed. Trei)

“Prefer oamenilor cărţile: sunt de­ja scrise, le deschizi, le închizi după vo­ie. O fiinţă omenească nu ştii niciodată de unde s-o apuci, nu poţi s-o rânduieşti sau s-o deplasezi după cum ţi-e cheful”, spune Pascal Bruckner.

Radu Toma spune că “sugestia pe care o conţine romanul lui Pascal Bruck­ner este că Timpurile Moderne s-au an­gajat pe o cale fără întoarcere, că ra­ţionalizarea lumii a produs ravagii de­finitive: o progresivă şi ireversibilă de­realizare a vieţii. Putem vedea în Pre­şedinte încarnarea a două dintre ideile majore şi strâns înrudite ale Timpuri­lor Moderne, idei în care unii văd forţa, alţii slăbiciunea acestora din urmă. Mai întâi, ideea că nu există natură umană, că omul este de o nelimitată plastici­tate. Pregnanta formulă sartriană de acum o jumătate de secol, conform căreia existenţa precede esenţa, nu făcea decât să dea o dată mai mult corp unui gând mijit pe la sfârşitul Veacului Luminilor: eşti ceea ce faci din tine şi poţi face din tine orice”.