Operă

Liliacul

Operetă în trei acte

Muzica: Johann Strauss

Libretul: Karl Haffner şi Richard Genée

Un spectacol susţinut de Corul, orchestra şi ansamblul de balet ale Operei Naţionale Române Timişoara. Soliştii baletului sunt Cristina Ro­mândaşu, Manuela Ardelean, Alina Mihai, Andreea Farcaş, Irina Con­stantin, Darius Agrima, Cornel Ber­cea, Alexandru Pîntea, Sergiu Anghel

Opera Română Timişoara, 31 decembrie, ora 18

My Fair Lady

După „Pygmalion”, de George Bernard Shaw

Musical în trei acte şi 17 tablouri

Muzica: Frederick Loew

Libretul: Alan Jay Lerner

Un spectacol susţinut de corul, orchestra şi ansamblul de balet ale Operei Naţionale Române

Opera Română Timişoara, 5 ianuarie, ora 15

Filarmonică

Concert simfonic extraordi­nar de Anul Nou

Un spectacol dirijat de Peter Oschanitzky

În program sunt incluse lucrări de J. Strauss (Uvertura la opera Li­liacul, Marş egiptean, Polca pălăvră­gelii, Trandafir din sud, Annen Polka, Tritsch Trastch Polka, Tic-tac Polka, Polca La vânătoare, Polca fierarului, Valsul Povestiri din pădurea vieneză şi Valsul Viaţa de artist), Eduard Strauss (Drum liber – Galop), E. Waldteufel (Valsul Patinatorii op. 183), G. Bizet (Fragment din Suita Arleziena nr. 1), P.I. Ceaikovski  (Dansul lebedelor mici din baletul Lacul lebedelor op. 20), E. Grieg (Dansul Anitrei, din Suita Peer Gynt op. 46 nr. 1), G. Rossini (Duetul pisicilor), G. Puccini (Aria Nessun dorma, din ope­ra Tu­randot)

Sala Capitol a Filarmonicii Ba­natul, 31 decembrie, ora 18

Expoziţii

23:59

O expoziţie a artistului Radu Cioca, despre care acesta spune că este percepută ca o imagine iconică pentru timpul nostru, „o specie de logo atribuit stresului, fricii şi incertitudinii care ne domină”.

Jecza Gallery, până în 14 ianuarie

Puterea Justiţiei şi puterea spirituală

O expoziţie semnată Bogdan Gârbovan

„O lecţie politică – spun orga­nizatorii – oferită de Bogdan Gîrbovan prin abordarea, în fapt, non-ierarhică şi egalitariană a forţelor de ordine publică şi spirituală”

Jecza Gallery, până în 14 ianuarie

Gânduri

O expoziţie a artistului Horia Bojin

“Alfabetul lui Horia Bojin sunt nişte glife ancestrale; fiecare în sine un semn-simbol, încărcat metafizic, în dialog cu Divinul, unde mersul, re­pausul şi meditaţia sunt stări apriori de graţie”, spune istoricul de artă Dana Sarmeş.

Papillon Cafe, până în 23 ianua­rie 2014

Expoziţie a taberei de crea­ţie Gernik 2013

Galeria Pygmalion, Casa Artelor, din 23 decembrie 2013, ora 18, până în 15 ianuarie 2014. Cuvântul de deschidere va fi rostit de către Sze­kernyes Ianos, Ion Marin Almăjan, Gabriel Kelemen şi Călin Chincea

Vitrina cu cărţi

“Din vorbă-n vorbă. 23 de ani de întrebări şi răspunsuri”, Andrei Pleşu (Ed. Humanitas)

„Am fost eu însumi surprins de cantitatea neobişnuită de texte care s-au adunat în urma dialogurilor purtate de-a lungul vremii. O masivă investiţie de timp şi de energie! Dar nu efortul cheltuit de mine în ultimele două de­cade a fost motivaţia alcătuirii acestei cărţi. Şi cu atât mai puţin înclinaţia de a etala opinii personale, hrănite de o subterană egolatrie. Am constatat însă că, acoperind un interval de aproape un sfert de secol, interviurile au o sub­stan­ţială dimensiune documentară. 

Sunt anii în care România s-a angajat în cursa integrării europene şi euro-atlantice, anii dezbaterilor legate de înfiinţarea C.N.S.A.S., anii mai multor guverne şi preşedinţi, anii în care probleme esenţiale pentru reaşezarea noastră în normalitate au constituit substanţa vieţii publice, a neliniştilor şi a speranţelor noastre. S-a întâmplat să fiu contemporan cu această perioadă şi, nu o dată, direct implicat în desfă­şurarea evenimentelor. Mărturia mea poate fi, aşadar, o legitimă notă de subsol a istoriilor viitoare”, spune An­drei Pleşu, care vede în interviu „o specie camuflată a confesiunii”.

Perioada subîntinsă în jocul între­bare-răspuns al cărţii este 1989 până azi, astfel încât ea poate fi citită şi ca o „istorie a României din ultimii 23 de ani”, o istorie văzută, trăită şi povestită de autor de pe poziţia celui care a fost discipol al lui Constantin Noica, urmă­rit de Securitate, dat afară din Institu­tul de Istoria Artei şi exilat la Tescani, apoi, după 1989, ministru al Culturii, ministru de Externe, consilier prezi­denţial, fondator şi rector al New Europe College. 

Acest parcurs biografic al lui An­drei Pleşu, dimpreună cu disponibilita­tea sa de a se lăsa provocat de între­bări şi de a investi în fiecare răspuns dat ceva din experienţele sale forma­toare şi din judecata nepătimaşă dau ci­titorilor privilegiul de a fi martorii unui dialog profund, generos, cu accen­te vii, confesive, de viaţă personală, pe alo­curi, sau obiective, de rece diagnostic al vieţii politice, sociale ori culturale.

„Fantomateca”, Nicolae Prelipceanu (Ed. Paralela 45)

E limpede că pentru Nicolae Pre­lipceanu, poet totodată al vibraţiei civice şi deconstrucţionist al minciunii sociale, există o „lume a ideilor şi a frumosului, a adevărului şi a dreptăţii”, după cum spune Dan Cristea. Dar este la fel de limpede că în viziunea sa sceptică, relativistă asupra lucrurilor, o asemenea lume, de esenţă platonicia­nă, se intersectează extrem de rar cu lumea noastră terestră. Aceasta este, ţine să ne asigure autorul într-una din­tre ultimele sale compuneri, o „lume răsturnată cu josul în sus”. Mai impre­sionant e faptul că nu avem de-a face aici, cum s-ar putea presupune, cu o gândire ivită dintr-o înţelepciune nega­tivă, acumulată insidios, odată cu tre­cerea anilor, ci de o perspectivă pro­fundă, care străbate, precum o falie ce lasă să se vadă abisurile, întreaga poezie a lui Nicolae Prelipceanu.    

“Cum să arăţi de milioane. Eleganţă şi bun-gust fără cheltuieli exorbitante”, Andrea Pomerantz Lustig (Ed. Litera)

Andrea Pomerantz Lustig e cu­noscută în redacţia revistei “Glamour” drept „detectivul de frumuseţe“, graţie rubricii ei cu sfaturi de frumuseţe şi ar­ticolelor pe care le-a scris pentru revis­tă în ultimii zece ani şi care se bucură de o popularitate ieşită din comun, precum şi pentru faptul că telefonul ei BlackBerry e plin ochi cu date de con­tact ale celor mai căutaţi profesionişti din industria frumuseţii. Ea a pus ba­zele blogului de frumuseţe de pe site-ul Glamour.com şi e îndrăgită de cititoa­rele Glamour pentru trucurile, ideile şi soluţiile ei de înfrumuseţare, care sunt mereu originale şi inovatoare. Înainte de a deveni editor-colaborator la Gla­mour a fost primul redactor-şef al site-ului Sephora.com, iar înainte de a ajun­ge acolo şi-a petrecut zece ani ca di­rector de frumuseţe şi fitness la Cos­mo­politan. Apare cu regularitate în mass-media din SUA, la emisiuni precum The Early Show, Good Morning Ame­rica, Today, Oprah şi Entertainment Tonight. Trucurile ei de frumuseţe se regăsesc în publicaţii ca Glamour, The New York Times, Women’s Wear Daily, Allure, iar bloggerii le împărtăşesc cu regularitate cititorilor care îi urmă­resc. Absolventă a Universităţii din Pennsylvania, locuieşte în New York alături de soţul ei şi de cei trei copii.