Expoziţii

23:59

O expoziţie a artistului Radu Cioca, despre care acesta spune că este percepută ca o imagine iconică pentru timpul nostru, „o specie de logo atribuit stresului, fricii şi incer­titudinii care ne domină”.

Jecza Gallery, până în 14 ianua­rie

Puterea Justiţiei şi puterea spirituală

O expoziţie semnată Bogdan Gârbovan

„O lecţie politică – spun orga­nizatorii – oferită de Bogdan Gîr­bovan prin abordarea, în fapt, non-ierarhică şi egalitariană a forţelor de ordine publică şi spirituală”

Jecza Gallery, până în 14 ia­nuarie

Gânduri

O expoziţie a artistului Horia Bojin

“Alfabetul lui Horia Bojin sunt nişte glife ancestrale; fiecare în sine un semn-simbol, încărcat metafizic, în dialog cu Divinul, unde mersul, repausul şi meditaţia sunt stări a­priori de graţie”, spune istoricul de artă Dana Sarmeş.

Papillon Cafe, până în 23 ia­nuarie 2014

Expoziţie a taberei de creaţie Gernik 2013

Galeria Pygmalion, Casa Artelor , din 23 decembrie 2013, ora 18, până în 15 ianuarie 2014. Cuvântul de deschidere va fi rostit de către Sze­kernyes Ianos, Ion Marin Almajan, Gabriel Kelemen şi Calin Chincea

Vitrina cu cărţi

„În intimitatea secolului 19”, Ioana Pârvulescu (Ed. Humanitas)

„Se pot închipui oamenii din aceas­­tă carte în România secolului 21? L-aş vedea perfect pe Maiorescu, atât de echilibrat, de raţional, de modern în toate privinţele, în Parlament, punân­du-i la punct pe toţi demagogii şi fleca­rii, propunând legi şi amendamente folositoare, luând poziţie în chestiuni litigioase şi, nu în ultimul rând, influ­enţând mersul lumii cu autoritatea lui. L-aş vedea apoi pe neobositul Carol Davilla scoţând iar la lumină medicina de astăzi. Le-aş vedea în secolul 21 şi pe doamnele din secolul 19, dedicându-se deplin unor cauze altruiste, cum nu­mai ele ştiau s-o facă, rezolvând o dată pentru totdeauna problema «copiilor străzii», deschizând azile pentru bă­trâni, pentru orfani, cantine pentru să­raci şi câte şi mai câte. L-aş vedea pe pri­marul Protopopescu-Pache rezol­vând problema circulaţiei, a parcărilor, a murdăriei şi a gropilor din asfalt. Şi pe Caragiale l-aş vedea dând un nou volum de Momente, de trei ori mai voluminos şi mai savuros decât cel din 1901, în care personaje să fim noi toţi”, spunea Ioana Pârvulescu, într-un interviu.

“Femeile vin de pe Venus, bărbaţii de la băut”, Simona Tache, Mihai Radu (Ed. Trei)

Femeile vin de pe Venus, bărbaţii de la băut s-a născut în paginile săptă­mânalului de umor Caţavencii. La ce­rerea insistentă a cititorilor, o parte din­tre textele rubricii Bătăi în dia­log sunt adunate acum în acest volum. Deşi pare că e vorba de un „război în­tre sexe”, în realitate, autorii n-au dus niciodată un război, ci un dialog. Ei lansează, alternativ, câte o temă la care răspunde celălalt. Rând pe rând, toate stereotipurile care circulă despre viaţa de cuplu sunt puse într-o lumină umoristică, eliberatoare. În mod nor­mal, paginile care urmează ar trebui să vă salveze de la divorţ sau măcar să vă scutească de a mai da banii pe terapie de cuplu. Cu o singură condiţie: să aveţi umor.

“Dumnezeu, când a făcut pixul. a zis: «Iar pixul acesta trebuie să stea pe frigider!», Şi. ca să fie sigur că pixul acela va sta numai în locul acela de pe frigider şi niciunde altundeva în lume, Dumnezeu a făcut-o şi pe femeie. De mică, se uită ca totul să fie în regulă. La naştere, urlă mai tare decât restul pentru că nu suportă ca toate lucrurile din sala aia să fie aşa, în dezordine, altfel decât le-a lăsat ea într-o viaţă anterioară, când era asistentă”, spune Mihai Radu.

La rândul ei, Simona Tache spu­ne: “Dumnezeu, când a făcut salariul, a zis aşa: “Iar salariul acesta se duce acasă, la familie şi la copii”, Cu toate astea, bărbatul îl duce mereu, din gre­şeală, la cârciumă. Dacă veţi vedea o tipă îmbrăcată sado-maso că-i aruncă lui portofelul cât colo, după care îi dă un pantof cu toc în cap şi-i strigă «Ap­porte!», nu vă gândiţi la cine ştie ce preludiu pervers. E doar o amărâtă de nevastă disperată, care încearcă să-şi înveţe bărbatul să aducă leafa acasă.” 
“Şef în Gulag. Amintirile unui ofiţer sovietic”, Feodor Mociuslki şi Deborah Kaple (Ed. Corint)

„O incursiune unică şi fascinantă în mintea şi moralitatea celor care au condus lagărele de concentrare sovie­tice”, spune Anne Applebaum, autoa­rea volumului Gulag: o istorie, câşti­gătoare a Premiului Pulitzer

Relatările cutremurătoare ale lui Aleksandr Soljeniţîn, Evghenia Ghinz­burg şi Varlam Şalamov au dezvăluit întregii lumi adevărul despre teroarea din Gulag. Însă până acum nu a apărut niciun volum de memorii despre viaţa din interiorul lagărelor scris de un angajat al poliţiei secrete. În aceste memorii extrem de interesante, Feodor Mociulski vorbeşte despre perioada în care a fost brigadier în lagărul de muncă forţată de la PeciorLag, în tundra îngheţată. În vârstă de numai 22 de ani, în acel moment nu avea decât o vagă idee despre ceea ce însemna Gulagul. A găsit acolo o lume de o inimaginabilă suferinţă şi moarte.

Acest volum de memorii aruncă o nouă lumină asupra uneia dintre cele mai obsedante tragedii ale secolului al XX-lea.