Teatru

A fost odată la Timişoara

De Peter Kerek 

Un spectacol în regia artisti­că Peter Kerek

Teatrul Naţional Timişoara, Sala 2, 9 şi 10 decembrie, ora 19

Te uită cum ninge decembre

De George Bacovia şi Agatha Grigorescu Bacovia 

Un concept de Valentin Ivanciuc

Lumea lui George Bacovia, o lume fragilă, sensibilă, dar, în egală măsură, plină de viaţă, suculentă, ne este mult mai aproape decât ar pă­rea. Istoria aşa-zis minoră – cea a tristeţilor, a bucuriilor, a melan­co­liilor noastre – traversează timpul şi ne face contemporani cu trecutul, ca şi cu viitorul. George Bacovia şi Aga­tha Grigorescu Bacovia ne traver­sează cotidianul şi ne iau cu ei în plimbarea lor printre emoţii.

Teatrul Naţional Timişoara, Holul cu coloane, 12 decembrie, ora 19

Billy Mincinosul

De Keith Waterhouse şi Willis Hall

Un spectacol în regia artistică a Antonellei Cornici

Billy Fisher are o problemă. Sau mai multe. Familia îl consideră un loser. Pe patronul firmei de pompe funebre unde lucrează îl exasperează „flexibilitatea” profesională a lui Billy. Are nu una, ci două logodnice care-şi dispută acelaşi inel în timp ce el iubeşte altă fată. Prietenul lui cel mai bun nu-l crede orice-ar spune. Şi-l bântuie o sumedenie de gânduri care nu-i dau pace. De fapt, problema lui Billy Fisher este că are o fantezie foar­te bogată. În lumea lui, asta se cheamă „imaginaţie”. În lumea celor­lalţi, a tuturor celorlalţi, se cheamă „minciună”: în concluzie, Billy Fisher e un mincinos.

Billy Mincinosul este o comedie nostalgică despre puterea imagi­naţiei, despre evadarea din realitate şi, mai ales, despre evadarea din inerţie.

Teatrul Naţional Timişoara, Sala 2, 14 decembrie, ora 19

Un Romeo şi o Julietă

După W. Shakespeare 

Un concept de Laura Avarvari

Studio „Uţu Strugari”, 14 decem­brie, ora 19

Neînţelegerea

De Albert Camus

Un spectacol cu supratitrare în limba română, în regia lui Bocsárdi László

Martha şi mama ei conduc un han într-o modestă localitate din Cehia. Martha îşi doreşte să renunţe la tot şi visează la o viaţă mai bună pe malul mării. Pentru a-şi îndeplini această dorinţă, cele două femei jefuiesc clienţii bogaţi, iar apoi îi îneacă. Când apare un nou client, cele două femei nici măcar nu bănuiesc că acesta este chiar fiul, respectiv fratele pierdut, plecat de aca­să în urmă cu douăzeci de ani, despre care nu mai ştiu nimic. Se ajunge la o neînţelegere fatală.

Şi această piesă a lui Camus – scri­să în 1943 – preia întrebările prezente în întreaga sa operă despre sensul vieţii şi despre (im)posibilitatea aflării fericirii într-o lume părăsită de Dumnezeu.

Teatrul German de Stat Timişoara, Salat TGST, 13 şi 14 decembrie, ora 19.30

Înainte de potop

De Oleg şi Vladimir Presnyakov

Un spectacol în regia lui Szabó Máté

Îţi cumperi un pachet de chipsuri şi afli că a sosit sfârşitul lumii. Sau cel puţin potopul. Dacă ai noroc, câştigi un yacht. Un yacht, care e de fapt o bar­că. O plută. Un nimic. În timp ce tu tre­buie să iei cu tine tot ceeea ce con­tează. Ce contează? Cine contează? Tu contezi? E mai bine să înceapă sau să nu înceapă ploaia? Mai devreme, sau mai târziu vom afla. Pentru orice even­tualitate, cumpără o gorilă.

Teatrul Maghiar „Csiky Gergely” Timişoara, Sala Mare, 9 decembrie, ora 19

Regina frumuseţii din Leenane

De Martin McDonagh

Un spectacol în regia lui Upor László

Acest mic sat irlandez numit Lee­nane se află foarte departe de Timi­şoara, Novi Sad sau chiar Budapesta. Dar întâmplările din această piesă sunt de zi cu zi, chiar şi aici. Sper sincer că răsturnările de situaţie şi momentele cele mai dramatice din piesă îi sunt cunoscute spectatorului numai din auzite. Rar mai găsim printre noi pe cineva atât de norocos/ghinionist, care să nu fi experimentat pe propria-i piele agoniile, respectiv frumuseţea ciudată şi profundă a relaţiilor dintre personajele interde­pendente, fără nicio speranţă. Aşadar, Leenane este aici, iar noi suntem acolo în Leenane. 

Teatrul Maghiar „Csiky Gergely” Timişoara, Sala Mare, 9 decembrie, ora 19

Operă

Degeaba…?!

Concert Tudor Gheorghe, rescris după 20 de ani, „un concert ca şi România cu disperare, cu frustrare dar şi cu iertare şi speranţă”, cum îl nu­mesc organizatorii

Opera Română Timişoara, 9 de­cem­brie, ora 19

Carmen

Operă în patru acte

Muzica: Georges Bizet

Libretul: Henri Meilhac şi Lu­dovic Halévy 

Conducerea muzicală: David Crescenzi

Un spectacol susţinut de Or­ches­tra, corul şi ansamblul de balet ale Operei Naţionale Române Timişoara, cu participarea Corului de copii al Operei Naţionale Române Timişoara

Opera Română Timişoara, 13 decembrie, ora 18

Scripcarul de pe acoperiş

După povestirile lui Sholem Alei­chem, prin amabilitatea lui Arnold Perl

Musical în trei acte

Muzica: Jerry Bock

Libretul: Joseph Stein

Versificaţia: Sheldon Harnick

Traducerea: Antoaneta Ralian

Un spectacol susţinut de Corul, orchestra şi ansamblul de balet ale Operei Naţionale Române Timişoara

Opera Română Timişoara, 15 decembrie, ora 15

Filarmonică

Concert simfonic

Un spectacol susţinut de solista Silvia Sbârciu şi dirijat de Gheorghe Costin

În program sunt incluse lucrări de F. Schubert (Uvertura  Rosamunde – Harpa Fermecată op. 6, D. 644 şi Simfonia nr 5 in Si bemol Major,  D. 485) şi W.A. Mozart (Concertul pentru pian şi orchestra nr. 13, în Do major, KV 415 /387b)

Sala Capitol a Filarmonicii Ba­natul Timisoara, 13 decembrie, ora 19

Zilele muzicii sacre

Sala Capitol a Filarmonicii Ba­natul Timisoara, 14, 15 şi 16 decem­brie, ora 19

Expoziţii

New Western Art

Expoziţie de grup, cuprinzând creaţii din diverse genuri şi medii – sculpturi, tablouri, desene, lucrări video şi fotografii. În prim-plan se găsesc opere noi ale unor artişti contemporani din Germania şi USA: printre care: Roland Burkart, André Butzer, Andy Hope 1930, Michaela Eichwald, Franka Kaßner, Josef Knoll, Hans-Jörg Mayer, Aribert von Os­trowski, Berthold Reiß, Anne Rößner, Emanuel Seitz, Trevor Shimizu, Hank Schmidt in der Beek, Frank Stürmer şi Thomas Winkler.

Un eveniment organizat de Tea­trul German de Stat Timişoara, în cadrul Festivalului de Teatru Euro­pean Eurothalia

Custodele expoziţiei este artistul Frank Stürmer, originar din Bucu­reşti. În ziua inaugurării vor fi citite poeme de Sonja vom Brocke şi Hank Schmidt in der Beek.

Halele TIMCO, str. Circumva­laţiunii 8 – 12, până în 10 decembrie, de luni până vineri, între orele 14 – 20, iar sâmbăta, de la 10 la 14.

Axenia Roşca 

Expoziţie distinsă cu Premiul Institutului Francez Cluj Napoca, în cadrul concursului Expo Maraton 2013.

Proiectul are ca punct de pornire conceptul creativ legat de spaţiul scenografic. Fiind vorba de un labirint imaginativ, artista a pornit de la ideea posibilităţii de a experimenta metode de modelare a unui ambient sceno­grafic realizat din materiale textile utilizând diferitele caracteristici ale acestora: transparenţă/opacitate, elasticitate etc. Noul spaţiu creat are rolul de a modifica stările emoţionale ale spectatorului, acesta fiind implicat direct, participant şi parte integrată a instalaţiei ambientale. Senzaţia de imersiune este amplificată de efecte vizuale (lumini colorate, proiecţii video), efecte sonore şi olfactive.

Palatul Baroc, până în 13 decem­brie, zilnic între orele 10 – 18, cu excepţia zilei de luni, când este închis

Vitrina cu cărţi

„Din vorbă-n vorbă. 23 de ani de întrebări şi răspunsuri”, Andrei Pleşu (Ed. Humanitas)

„Am fost eu însumi surprins de cantitatea neobişnuită de texte care s-au adunat în urma dialogurilor purtate de-a lungul vremii. O masivă investiţie de timp şi de energie! Dar nu efortul chel­tuit de mine în ultimele două deca­de a fost motivaţia alcătuirii acestei cărţi. Şi cu atât mai puţin înclinaţia de a etala opinii personale, hrănite de o subterană egolatrie. Am constatat însă că, acope­rind un interval de aproape un sfert de secol, interviurile au o sub­stanţială dimensiune documentară. Sunt anii în care România s-a angajat în cursa integrării europene şi euro-atlan­tice, anii dezbaterilor legate de înfiin­ţarea C.N.S.A.S., anii mai multor Guverne şi preşedinţi, anii în care probleme esen­ţiale pentru reaşezarea noastră în normalitate au constituit substanţa vieţii publice, a neliniştilor şi a speran­ţelor noastre. S-a întâmplat să fiu con­temporan cu această perioadă şi, nu o dată, direct implicat în desfăşurarea eve­nimentelor. Mărturia mea poate fi, aşadar, o legitimă notă de subsol a isto­riilor viitoare”, spune Andrei Pleşu.

Perioada subîntinsă în jocul între­bare-răspuns al cărţii este 1989 –, astfel încât ea poate fi citită şi ca o „istorie a Ro­mâniei din ultimii 23 de ani”, o isto­rie văzută, trăită şi povestită de autor de pe poziţia celui care a fost discipol al lui Noica, urmărit de Securitate, dat afa­ră din Institutul de Istoria Artei şi exilat la Tescani, apoi, după 1989, mi­nistru al culturii, ministru de externe, consilier prezidenţial, fondator şi rec­tor al New Europe College. Acest par­curs biografic al lui Andrei Pleşu, dim­preună cu dispo­nibilitatea sa de a se lă­sa provocat de întrebări şi de a investi în fiecare răs­puns dat ceva din expe­rienţele sale forma­toare şi din judecata nepătimaşă, dau cititorilor privilegiul de a fi martorii unui dialog profund, gene­ros, cu accente vii, confesive, de viaţă personală, pe alo­curi, sau obiective, de rece diagnostic al vieţii politice, sociale ori culturale.

“Crăciunul regal”, Principesa Margareta aRomâniei, Principele Radu al României (Ed. Curtea Veche)

Curând se va împlini un secol şi jumătate de la fondarea Casei Regale a României. Principesa Moştenitoare a României şi Principele Radu al Ro­mâniei au ales să evoce în preajma sărbătorilor de iarnă cea mai intimă, mai personală şi mai definitorie săr­bătoare a familiei fiecăruia dintre noi: Crăciunul, aşa cum a fost petrecut în Familia Regală a României timp de aproape o sută cincizeci de ani. În calendarul Familiei Regale, sărbătorile de Crăciun reprezintă fila cea mai bogată în înţelesuri, în tradiţii şi cre­dinţă, iar totul are un început mult mai îndepărtat, în decembrie 1866, când tânărul Principe Suveran Carol găz­duia, în modestul său Palat Domnesc de pe Calea Victoriei, primul Crăciun în România.

Acest volum este structurat în funcţie de locul în care au fost găzduite sărbătorile de iarnă şi ilustrat cu fotografii din fiecare perioadă. În primul capitol, se vorbeşte despre Crăciunul din vremea Regilor Carol I, Ferdinand, Carol al II-lea şi Mihai, petrecut, pe de o parte, la Bucureşti: la Palatul Regal din Calea Victoriei, la Palatul Cotroceni, la reşedinţa prin­ciară din Şoseaua Kiseleff şi la Palatul Elisabeta, iar pe de altă parte, la Sinaia – la Castelele Peleş, Pelişor şi Foişor –, locul care rămâne, prin excelenţă, Scaunul Casei Regale.

Cel de-al doilea capitol cuprinde Crăciunul regal din exil (în principal reşedinţele Bramshill şi Ayot St Law­rence din Anglia, Villa Fantasia şi Villa Serena, de la Versoix, Elveţia, şi Villa Sparta, casa Reginei Elena, din Flo­renţa, Italia), precum şi sărbătorile petrecute în România în anii 1989 – 2001, când Familia Regală nu se întor­sese definitiv.

Al treilea capitol este dedicat Crăciunului regal din zilele noastre petrecut la Săvârşin de Regele Mihai şi de familia sa, care, din anul 2001, au reluat tradiţiile dinainte de plecarea Regelui, în 1948.

Ultimul capitol cuprinde mesajele de Crăciun ale Regelui Mihai, din anul 2001 încoace.

Prin urmare, această carte invită cititorul la o călătorie de un secol şi ju­mătate, în care vehicul nu sunt o tră­sură, un vagon de tren sau o maşină, ci reşedinţele regale.

„Unde începe cerul. Jurnal de călătorie”, Carmen Firan (Ed. Polirom)

O carte captivantă, capabilă să creeze scenarii narative cinemato­grafice care îl plimbă pe cititorul vrăjit de pe înălţimile Himalayei până în Patagonia, de pe treptele de la malul Gangelui până în jungla din America de Sud, de la Machu Picchu, ridicat „unde începe cerul”, până în templele Angkor Wat. „Autoarea îşi face din timp şi distanţe aliaţi fideli în descrie­rea unor călătorii încărcate de magie şi suspans. Fie că descriu în filtru personal India spirituală, întâlnirea cu un şaman din Perú sau asediul asupra oraşului Praga, din 1968, povestirile au dramatism şi farmec. O lectură savu­roasă, plină de informaţii şi de per­spective originale asupra spaţiului şi sensului călătoriei, stimulând imagi­naţia şi formulând întrebări provoca­toare la răscruce de drumuri, vremuri, vârste, culturi şi mentalităţ”, spune Harry Mathews.