Dezbaterea din ultimele săptămâni, legată de o serie de cazuri de viol mediatizate şi controversate prin deciziile luate de magistraţii şi procurorii de caz, a generat tot felul de analize legate de incidenţa unor astfel de fapte la nivel judeţean şi de nevoia înăspririi pedepselor pentru aceste infracţiuni. Conform unor date statistice analizate de judecătorul Cristi Danileţ, Timişul se numără printre judeţele cu cea mai mică incidenţă a cazurilor de viol.

În medie, 18 violuri pe an la nivel judeţean

Pe baza unei statistici a judeţelor unde se soluţionează dosare penale privind infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale, judecătorul Cristi Danileţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a realizat o analiză legată de incidenţa acestor infracţiuni la nivel regional.

Conform datelor luate în discuţie, în fiecare judeţ, anual, procurorii sesizează instanţele pentru comiterea în medie a 18 infracţiuni. Cele mai multe infracţiuni pentru care s-au instrumentat aceste dosare sunt cele de viol, respectiv cele de act sexual cu un minor.

Judeţul în care sunt cele mai multe dosare cu infracţiuni care privesc viaţa sexuală este Iaşi, unde se înregistrează o creştere constantă a numărului de astfel de dosare. În anii 2011 şi 2012 au fost de 2,5 ori mai multe dosare decât media, în anul 2014 a fost o explozie de dosare, înregistrându-se de cinci ori mai mult decât media, iar până la jumătatea anului curent s-au înregistrat 34 de dosare, cam cât înregistrează un judeţ de top într-un singur an.

Pe primele cinci locuri se situează judeţele: Vaslui, cu 3,41 dosare la 10.000 de locuitori, Iaşi (3,35 dosare la 10.000 de locuitori), Botoşani (2,93 la 10.000 de locuitori). Vrancea (2,32 la 10.000 de locuitori), Mehedinţi (2,26 la 10.000 de locuitori). Timişul se regăseşte în clasamentul judeţelor cu cele mai puţine dosare de acest gen, cu 0,94 de dosare la 10.000 de locuitori, mai puţine înregistrându-se în Bucureşti (0,74 la 10.000 de locuitori), Bihor (0,71 la 10.000 de locuitori), Harghita (0,55 la 10.000 de locuitori) şi Covasna (0,48 la 10.000 de locuitori). Se poate constata, raportat la aceşti indicatori, că sunt judeţe, cu precădere cele din partea de nord-est a ţării unde numărul de dosare de viol este de trei ori mai mare decât cel înregistrat în Timiş.

Judecătorul Cristi Danileţ spune că aceste cifre exprimă doar numărul de dosare în care procurorii au formulat acuzaţii: “Numărul de infracţiuni reale comise este mai mare decât numărul de infracţiuni sesizate, pentru că victima alege să nu depună întotdeauna plângere la poliţie sau parchet, care la rândul său este mai mare decât numărul de infracţiuni pentru care procurorii formulează acuzaţie, pentru că nu întotdeauna există probe pentru a dovedi susţinerile victimei”. Cristi Danileţ mai spune că faptul că într-un judeţ se înregistrează mai multe dosare ca în altul nu înseamnă neapărat că în primul se comit mai multe astfel de infracţiuni, ci poate indica faptul că procurorii şi lucrătorii de poliţie judiciară sunt mai eficienţi ca în celălalt judeţ.

Şi în analiza magistratului Cristi Danileţ se menţionează că, deşi statisticile demonstrează o creştere a numărului de infracţiuni de viol, respectiv a celor de act sexual cu un minor, Noul Cod Penal intrat în vigoare la 1 februarie 2014 prevede pedepse mai blânde pentru autori decât codul penal anterior.

Pedepse mai mari, cerute tot mai insistent

Zilele trecute, deputatul Tudor Ciuhodaru a anunţat va depune un proiect de lege prin care pedepsele pentru viol să fie similare celor pentru crimă. Acesta consideră că actuala lege tratează violul ca o infracţiune minoră şi că nu-l descurajează.

Conform argumentaţiei acestei iniţiative, în România au loc anual peste 2500 de violuri, un viol are loc la fiecare patru ore. Actuala lege validează ideea conform căreia violul e o infracţiune minoră şi nu descurajează producerea unor astfel de fapte şi nici nu asigură protecţia victimei. Noul proiect de lege propune ca violul să se pedepsească cu închisoare cuprinsă între 10 şi 20 de ani. De asemenea, prevede pedeapsa este detenţiune pe viaţă sau închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi atunci când sunt înregistrate circumstanţe agravante. Adică, victima se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului, victima este rudă în linie directă, frate sau soră, nu a împlinit 16 ani, fapta a fost comisă în scopul producerii de materiale pornografice sau a avut ca urmare vătămarea corporală şi dacă fapta a fost săvârşită de două sau mai multe persoane împreună.

Deputatul Tudor Ciuhodaru îşi explică demersul prin faptul că legislaţia actuală prevede pedepse destul de blânde pentru viol şi, prin includerea acestei infracţiuni în rândul celor care pot fi reglementate prin mediere, se lasă impresia că este o faptă care poate fi negociată, o infracţiune de rang doi. “Cred că înăsprirea pedepselor ar avea ca efect descurajarea producerii unor astfel de fapte, şi protejarea victimei. În momentul în care pentru asemenea infracţiune s-ar da pedepse de 20 de ani de închisoare sau chiar pedeapsă pe viaţă, cu siguranţă numărul acestor fapte ar scădea. În plus, am propus scoaterea violului din rândul infracţiunii ce fac obiectul medierii, pentru că nu se poate media o faptă comisă prin violenţă”, mai spune deputatul Tudor Ciuhodaru.