Timișul, pe locul trei într-un clasament național privind dinamica exporturilor, pe ultimii doi ani

Nicolae Robu Foto PNL TimisTimișul devansează, într-un clasament al valorii exporturilor pe primele zece luni ale anilor 2013 și 2014, județele Arad, Constanța și Brașov, fiind situat imediat după București și după Argeș.

 

Creștere a volumului exporturilor, în 2014, cu peste 965 de milioane de euro

Co-preşedintele PNL Timiş, Nicolae Robu, a prezentat, vineri, o informare cu privire la dinamica exporturilor de la nivel național, într-o evaluare comparativă a primelor zece luni ale anului 2014 în raport cu perioada similară din 2013. Potrivit acestuia, Timișul și Timișoara se situează pe locul al treilea la nivel național, după București și județul Argeș.

Volumul cel mai mare al exporturilor a fost înregistrat în București, cu 7 142 de milioane de euro, sumă aferentă primelor zece luni din 2014, în comparație cu 8 0 73 milioane de euro, sumă corespunzătoare aceleiași perioade din 2013.

Pe locul al doilea în clasamentul exporturilor se situează județul Argeș, poziționare datorată activității uzinelor Renault. Cifra exporturilor aferentă primelor zece luni ale anului 2014 a fost de 4 254 de milioane de euro,  în creștere cu 56 de milioane de euro față de perioada similară a anului 2013.

Locul al treilea în clasamentul exporturilor revine Timișului, cu 4125 milioane de euro în primele zece luni ale lui 2014, față de 3.160 milioane de euro în 2013. Situația reflectă o creștere de 965 de milioane de euro, apreciată de Nicolae Robu ca fiind, de departe, cea mai mare dinamică înregistrată în economia românească. El mai spune că această creștere se datorează în primul rând Timișoarei, unde activează companii puternice din domeniul auto și IT, dar și unităților industriale care își desfășoară activitatea în Sânnicolau Mare, la Deta şi Lugoj.

Pe locul al patrulea în clasamentul exporturilor se situează județul Arad, cu 2.402 milioane de euro, aferentă primelor zece luni din 2014, în creștere cu 420 de milioane de euro față de aceeași perioadă a anului 2013.

Locul cinci îi revine județului Constanța, cu 2 291 milioane de euro în 2014, în creștere cu 390 milioane de euro față de perioada similară din anul 2013.

Inapetență a investitorilor locali pentru schema de ajutor de minimis

Nicolae Robu a făcut referire, în contextul prezentării situației comparative a cifrei exporturilor în primele zece luni ale anilor 2013 și 2014, și la interesul pe care Primăria Timișoara îl manifestă pentru crearea de condiții favorabile stimulării mediului de afaceri și a climatului investițional la nivel local, inclusiv prin acordarea de facilități destinate întreprinzătorilor. Printre acestea, schema de ajutor de minimis funcțională, începând de la finalul anului 2012, destinată atragerii de noi investiții și creării de noi locuri de muncă în Timişoara. „Investitorii au culoar de viteză în Primăria Timişoara, îi tratăm cu toată atenţia şi tot spijinul, pentru a-şi pune în practică investiţiile. Noi am introdus această schemă de minimis care stimulează investițiile în Timișoara. Prin ea se introduc discounturi la taxe şi impozite locale cu până la 100%, în funcţie de volumul investiţiei şi de numărul locurilor de muncă create. În pasul doi, am extrapolat schema de minimis şi pentru dezvoltarea afacerilor deja existente”, spune Nicolae Robu.

Potrivit unei hotărâri de Consiliu Local, adoptată în toamna lui 2012, în Timișoara se aplică o schemă de ajutor de minimis destinată atragerii de noi investiții și creării de noi locuri de muncă, pentru sprijinirea dezvoltării sectorului IMM-urilor.

Beneficiarilor schemei de ajutor de minimis care se încadrau în condițiile de eligibilitate menționate de inițiatorii proiectului le puteau fi acordate, în baza prevederilor inițiale ale hotărârii de Consiliu Local nr.132/28 septembrie 2012, facilități fiscale care plecau de la o reducere la plata impozitului pe clădiri și facilități la plata impozitului pe terenul aferent investiției de 10% și puteau ajunge, în unele cazuri, la scutiri de 100% de la plata impozitului pe clădiri.

Sprijinul financiar în cadrul acestei scheme poate fi acordat întreprinderilor care îndeplinesc condițiile prevăzute în HCL, în limita sumei reprezentată de plafonul de minimis, cu precizarea că valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate unei întreprinderi nu poate depăşi echivalentul în lei a 200.000 Euro, pe o perioadă de trei ani fiscali consecutivi, indiferent dacă ajutorul a fost acordat din surse naţionale sau comunitare.

Această schemă de ajutor de minimis se derulează în perioada 1 octombrie 2012 – 31 decembrie 2016, în limita bugetului alocat de către Primărie, a cărui valoare totală este de 2.810.000 de euro. Suma a fost defalcată în tranșe aferente fiecărui an în parte: pentru anul 2012 – 90.000 de euro, pentru 2013 – 180.000 de euro, pentru 2014 – 380.000 de euro, pentru 2015 – 780.000 de euro și pentru anul 2016 – 1.380.000 de euro.

Radu Dimeca portretNumărul inițial estimat al întreprinderilor care ar putea să beneficieze de ajutor de minimis în temeiul prezentei scheme de ajutor de minimis a fost de 16. Această estimare a fost, însă, reevaluată, după adoptarea, la finalul lui 2013, a unui amendament, depus de consilierul local PNL Radu Dimeca. Acesta argumenta că o parte dintre condițiile impuse a fi respectate de către potențialii beneficiari ai schemei de ajutor de minimis trebuie modificate, întrucât sunt dificil de îndeplinit de către potențialii aplicanți. Pornindu-se de la constatarea că, în decursul unui an, niciun potențial beneficiar nu a aplicat pentru obținerea facilităților prevăzute de schema de minimis, s-a operat o modificare a prevederilor inițiale, în sensul unei accesibilizări a condițiilor privind acordarea ajutoarelor de minimis destinate IMM-urilor, prin impunerea, ca și criteriu de eligibilitate, a unui plafon mai scăzut în ce privește numărul de locuri de muncă nou create.

„Opinăm că acest fapt (lipsa de interes a investitorilor de a aplica pentru obținerea facilităților în baza schemei de ajutor de minimis – n.red.) se datorează condițiilor de acordare prevăzute, respectiv valorii investi­ țiilor ce trebuie efectuate ș­ i numărului de noi locuri de muncă ce trebuie create ca urmare a realizării investi­ țiilor, acestea fiind prea ridicate față de posibilitățile actuale ale beneficiarilor schemei. Totodată, procentul de scutire acordat pentru realizarea condițiilor, nu este de natură a stimula beneficiarii pentru realizarea investițiilor prevăzute”, și-a argumentat Radu Dimeca amendamentul depus.

În noile condiții create de adoptarea acestui amendament, numărul total estimat al întreprinderilor potențial beneficiare de ajutorul de minimis în temeiul schemei de ajutor adoptate a fost estimat la 45.

Adrian Bodo portretChestionat telefonic cu privire la numărul înregistrat până în acest moment al beneficiarilor schemei de ajutor de minimis, directorul executiv al Direcției Fiscale a Primăriei Timișoara, Adrian Bodo, ne-a precizat că nu a fost înregistrat niciun aplicant. Acesta a adăugat și că Primăria Timișoara a creat condițiile necesare stimulării activității IMM-urilor și că sunt așteptați în continuare aplicanți, până la finalizarea perioadei de acordare a prezentei scheme de ajutor de minimis.

În ceea ce privește sumele aferente anilor deja încheiați și care au rămas neutilizate, în absența depunerii solicitărilor, directorul Direcției Fiscale din Primăria Timișoara a precizat că sumele neutilizate nu se reportează.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis