Într-un raport în care analizează modul în care se cheltuie bugetului asigurărilor pentru şomaj, Curtea de Conturi remarcă faptul că Timişul şi Doljul, deşi sunt judeţe asemănătoare ca populaţie, au ajuns să fie la poluri opuse în clasamentul ratei şomajului, cu cel mai mic şi cel mai mare număr de şomeri.

Rată a şomajului în scădere

Într-un raport, făcut public zilele trecute, despre modul de gestionare a fondurilor de asigurări de şomaj, Curtea de Conturi remarcă un paradox: faptul că două judeţe asemănătoare ca număr al populaţiei, au ajuns să ocupe poziţii diametral opuse în clasamentul naţional al numărului de şomeri. Exceptând Ilfovul din „ecuaţie”, Timişul şi Doljul au ajuns să fie judeţele cu cel mai mic, respectiv cel mai mare număr de şomeri.

„Cel mai mare număr de şomeri înregistraţi au fost în judeţul Dolj (26.172), Bucureşti (20.874), Teleorman (18.535) şi Buzău (18.435). La polul opus s-au situat judeţele Ilfov (2.174) şi Timiş (4.329). Numărul şomerilor înregistraţi nu este direct proporţional cu densitatea populaţiei din zona respectivă, astfel că există judeţe cu densitate asemănătoare a populaţiei, dar cu diferenţe majore din punct de vedere al şomerilor înregistraţi în evidenţele agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă (Timiş, cu numărul cel mai mic şi Dolj, cu numărul cel mai mare)”, se arată în documentul Curţii de Conturi. Este un aspect care întăreşte ideea unei dezvoltări zonale economice total neunifome a României.

În acelaşi raport, Curtea de Conturi spune că scăderea la nivel naţional a ratei şomajului din ultimii ani nu este neapărat o consecinţă a îmbunătăţirii situaţiei economice, ci mai degrabă a urmare firească a tendinţelor demografice de declin. „Pe fondul scăderii natalităţii, pe măsură ce a scăzut populaţia activă, a scăzut simţitor şi populaţia ocupată, ceea ce s-a reflectat şi în diminuarea numărului de şomeri care a ajuns la 624.000 persoane, faţă de anul 2005, când s-a înregistrat un număr de 701.000 de şomeri”, spun auditorii Curţii de Conturi.

Reprezentanţii Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă Timiş precizează că rata scăzută a şomajului accentuează fenomenul de deficit de forţă de muncă, tot mai des întâlnit în ultimii ani. „În momentul de faţă, avem cea mai mică rată a şomajului din ţară, după Dolj – 1,18%. Tendinţa este una de scădere, pe fondul accentuării deficitului de forţă de muncă. Trebuie spus că şi la nivel naţional am ajuns la cea mai mică rată a şomajului din ultimii ani, sub 6%. Este un aspect îmbucurător faptul că oamenii încearcă să-şi găsească un loc de muncă şi nu mai stau să aştepte ajutoare”, ne-a declarat Marcel Miclău, directorul AJOFM Timiş.

Criza forţei de muncă, un fenomen ce se accentuează

Se consideră că într-o piaţă a muncii normală, adică una cât de cât echilibrată în ceea ce priveşte cererea şi oferta, rata şomajului ar trebui să fie de minim 2%.

În Timiş, din cei 4.329 de şomeri timişeni, înregistraţi oficial ca fiind în căutarea unui loc de muncă la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă, peste 2.200 sunt femei. Nivelul şomerilor se menţine mai ridicat în rândul femeilor, cu 1,44%, faţă de 1,16% în rândul bărbaţilor.

Conform reprezentanţilor AJOFM, există segmente economice semnificativ afectate de acest fenomen al crizei de forţă de muncă. În Timiş, sectorul cel mai afectat de acest fenomen, unde a existat o ofertă constantă de locuri de muncă este cel de automotive – respectiv operatori la bandă, pentru asamblare.