Timişul, judeţ campion la infecţii spitaliceşti

Salon terapie intensiva Foto evzDin cele aproape 60.000 de infecţii spitaliceşti nosocomiale înregistrate oficial, în ultimii ani, în România, Timişul este în top. Alături de alte judeţe unde sunt centre medicale universitare, precum Cluj sau Iaşi.

 

Numersoare septicemii şi infecţii respiratorii 

Pe fondul scandalurilor generate de complicaţiile survenite în cazul răniţilor din clubul „Colectiv”, dar şi de problema dezinfectanţilor diluaţi, Ministerul Sănătăţii a făcut un „recensământ” al infecţiilor spitaliceşti ajunse la cunoştinţa sa în ultimii cinci ani, timpm în care a înregistrat, oficial, peste 57.000 de infecţii nosocomiale în spitalele din România. Cele mai multe au fost constatate în spitalele din Capitală şi din judeţele Timiş, Iaşi şi Cluj, unde sunt mari centre medicale universitare.

Datele centralizate de Ministerul Sănătăţii în timpul mandatului fostului ministru Patriciu Achimaş-Cadariu arată că în anul 2010 numărul total de infecţii intraspitaliceşti a fost de 8.105, în anul 2011 numărul a crescut la 8.463 de infecţii, în 2012 s-au înregistrat 8.278 de probleme, în 2013 numărul infecţiilor a ajuns la 9.296, iar în 2014 s-a înregistrat un nou record, de 10.630 de infecţii nosocomiale.

Cum stă Timişul în statistici?

În anul 2010, în Timiș s-au înregistrat 530 de infecţii spitaliceşti, dintre care 80 de cazuri de septicemie, 265 de cazuri de infecţii respiratorii şi 49 în urma unor plăgi chirurgicale.  În anul următor, Timişul a înregistrat un număr dublu de infecţii spitaliceşti ,1033, dintre care 464 respiratorii şi 42 cutanate. Dintre acestea 668 s-au înregistrat la cel mai „delicat” profil, unde ar trebui să fie măsurile cele mai stricte de dezinfecţie, adică Terapie Intensivă.

În 2012 Timişul figura cu 682 de infecţii nosocomiale, din care 41 digestive şi 288 respiratorii. În acel an 91 de astfel de infecţii s-au consemnat pe secţiile de chirurgie din spitalele timişene.

În 2013 numărul infecţiilor de acest tip a „explodat” din nou la nivel judeţean, ajungând la 1005, din care 247 digestive. Deloc lipsit de importanţă este faptul că în acel an 131 din aceste infecţii au fost înregistrate pe secţiile de neonatalogie – nou născuţi, unde o astfel de infecţie poate genera complicaţii ulterioare foarte grave sau poate provoca chiar decesul.

În 2014 Timişul a înregistrat fix acelaşi număr de infecţii spitaliceşti ca şi în anul precedent,1005.

Anul trecut, după doar nouă luni, adică până în septembrie, în Timiş se adunaseră aproape cât pe tot anul precedent – respectiv 913 cazuri de infecţii spitaliceşti. În acest interval, au fost 220 de septicemii, 261 de infecţii respiratorii, 175 de infecţii digestive, 111 infecţii urinare şi 102 infecţii ale unor plăgi chirurgicale. Tot anul trecut, din aceste infecţii, 100 s-au înregistrat la secţiile de nou-născuţi, 148 la chirurgie şi 443 la ATI.

„Aceste infecţii ţin de însăşi existenţa spitalelor”

Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii spun că infecţia nosocomială este acea infecţie care nu este prezentă în momentul în care pacientul s-a internat în spitale şi se adaugă bolii pentru care pacientul s-a internet. „Cauzele apariţiei infecţiilor nosocomiale sunt multiple şi pot fi puse în legătură cu infrastructura spitalicească necorespunzătoare, deficienţe de igienă spitalicească, sterilizarea instrumentarului şi a materialelor sanitare, incorectă, manevre de îngrijiri medicale care nu respectă tehnica aseptică, prezenţa aparţinătorilor în saloanele pacienţilor, personal sanitar şi de îngrijire purtător de germeni patogeni, pacienţi cu diferite boli infecţioase sau purtători de germeni patogeni care ajung în contract unii cu alţii”, explică oficialii ministeriali.

„Aceste infecţii nosocomiale ţin de însăşi existenţa spitalelor. Ele sunt prezente în toate statele europene, chiar în Franţa sunt incidenţe mai mari decât cele din România. Media europeană, în anul 2014 a fost de 7,1%. La noi incidenţa variază între 1,8% până la 3%. Problema este, deci, mai mult în mintea celor care nu ştiu cum funcţionează, de fapt, sistemul medical”, apreciază Vasile Astărăstoaie, preşedintele Colegiul Medicilor din România.

Print Friendly, PDF & Email