În Timiş nu se înregistrează probleme semnificative în ce priveşte asigurarea medicamentelor pentru pacienţii oncologici, susţine preşedintele C.J.A.S. Timiş. Eugen Nicolăescu pune, însă, Timişul pe lista judeţelor care întâmpină probleme cu două tipuri de medicamente oncologice catalogate drept neuzuale.

Timişul are bani pentru tratamentul gratuit a doar 400 de bolnavi de cancer

Pe lista judeţelor nomina­lizate de ministrul Eugen Ni­co­lăescu că ar întâmpina pro­bleme cu două tipuri de medi­camente oncologice catalogate drept neuzuale şi care nu se vor administra în perioada sărbă­torilor figurează şi Timişul. Alături de judeţele Bihor, Con­stanţa, Ialomiţa, Ilfov, Vâlcea şi Vaslui.

Preşedintele C.J.A.S. Ti­miş, Viorel Dumitraşcu, sus­ţine că peste 400 de pacienţi primesc gratuit tratament on­cologic în judeţ, iar în luna septembrie a fost prima dată când lista de aşteptare pentru medicamente gratuite pentru cancer a fost redusă la zero. În plus, spune acesta, având în vedere ariera­tele foarte mari înregistrate că­tre farmacii, care împiedică bu­na des­fă­şu­rare a activităţii far­maciilor şi limitează accesul asiguraţilor la medicamente, Ti­mişului i-au fost alocate, pe par­cursul lui 2013, „fonduri foarte mari pentru ca toţi bolnavii să poată beneficia fără întrerupe­re de medica­mente compen­sa­te şi gratuite, inclusiv medica­mente gratuite pentru cancer, pentru ca aceş­tia să fie incluşi în programul de tratament şi pentru a avea continuitate în tratament”.

Potrivit oficialului C.J.A.S. Timiş, în 2013 au fost plătite pentru medicamentele compen­sate şi gratuite, inclusiv pentru medicamentele gratuite desti­nate tratamentului bolnavilor de cancer, aproximativ 290 de milioane de lei, din care 81,6 mi­lioane, pentru tratamentul bolnavilor de cancer, „faţă de 58,6 milioane de lei plătite pen­tru aceştia în anul 2012”.

Detaliile acestea nu spul­beră, însă, incertitudinile legate de capacitatea spitalelor din Timiş de a asigura necesarul de medicamente pentru pacienţii bolnavi de cancer, ci exclusiv la numărul de pacienţi din Timiş care beneficiază de tratament gratuit.

Accesul la tratament, o problemă majoră în Timiş

Doar 10 – 15% dintre bol­na­vii de cancer care ar avea nevo­ie de radioterapie pot face acest tratament. În România sunt doar 12 aparate care funcţionează şi ar fi nevoie de 60, judecând du­pă numărul pacienţilor bolnavi de cancer, a declarat, citat de Mediafax, preşedintele Fede­raţiei Asociaţiei Bolnavilor de Cancer (F.A.B.C.), dr. Cezar Iri­mia: „În radioterapie, pa­cienţii noştri în sistemul de stat sunt programaţi în patru sau cinci luni. Doar 10 – 15 la sută dintre bolnavii cu cancer care ar avea nevoie de radioterapie pot face acest tratament, întru­cât în România sunt 12 apara­te, în loc de 60. Noi dorim un program complet de oncologie, în care să fie inclusă şi radio­terapia”.

Dr. Anca Croitoru, de la Spitalul Municipal Timişoara, afirmă că în această unitate sa­nitară sunt două aparate pentru radioterapie şi 200 de pacienţi pe zi care ar avea nevoie de tra­tament.

Mortalitatea prin cancer, în creştere

Specialiştii spun că, în Ro­mânia, mortalitatea prin cancer s-a dublat în perioada 2009 – 2012 şi estimează că va conti­nua să crească. Pe de altă par­te, potrivit preşedintelui F.A.­B.C., aproximativ 20 la sută din noua listă de medicamente com­pensate şi gratuite reprezintă medicamente noi pentru trata­rea cancerului sau cu indicaţie de cancer. El a atras însă aten­ţia asupra deficitului de cadre medicale, care a ajuns la 40.000. Cezar Irimia mai spu­ne că există şi veşti bune, una dintre acestea fiind aceea că rata de supravieţuire a bolnavi­lor cu cancer a crescut la cinci ani de la momentul diagnosti­cu­lui: „Această realitate, a creş­terii supravieţuirii la cinci ani, are şi serioase implicaţii finan­ciare: majoritatea pacienţilor primesc tratament şi accesează serviciile de sănătate în mod activ, adăugându-se celor noi diagnosticaţi. Această presiune financiară va creşte algoritmic în următoarea decadă, pe măsu­ră ce cancerul va fi mai repede depistat şi mai bine tratat. Cele patru elemente de susţinere în tratamentul cancerului sunt: pre­venţia tuturor cancerelor care pot fi prevenite, tratamentul tu­turor cancerelor care pot fi tra­tate, vindecarea tuturor cance­relor care pot fi vindecate, furnizarea de îngrijiri paliative oricând sunt necesare”.

La rândul său, Olga Crid­lan, de la Asociaţia P.A.V.E.L., afirmă că lista medicamentelor disponibile în spitale s-a îmbu­nătăţit faţă de anii trecuţi, însă, în continuare, unele produse importante nu sunt disponibile.

Un sistem sanitar cu grave probleme de sănătate

Situaţii extrem de grave au fost semnalate în funcţionarea sistemului de sănătate din Ro­mânia la acest final de an, du­pă ce au fost aduse la cunoş­tin­ţa publicului informaţii despre neregulile în asigurarea calită­ţii actului medical la Spitalul Ju­deţean de Urgenţă din Plo­ieşti, la semnalarea unuia din­tre medicii chirurgi de acolo, care a precizat că unele proce­duri medicale stau din start sub semnul malpraxis-ului, din pri­cina lipsei fondurilor şi a ab­sen­ţei unor medicamente şi con­sumabile de strictă necesitate.

Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a dispus efectua­rea unor controale în spitale, în intervalul 10 – 15 decembrie, pentru a evalua capacitatea sistemului de sănătate publică de a asigura asistenţa medicală a populaţiei. Urmare a eva­luării unei părţi din rezultatele acestui control, ministrul de­clară, citat de Mediafax, că sistemul sanitar românesc are asigurate “condiţii normale pentru servicii medico-sani­tare de calitate pe durata pe­rioadei de iarnă, dar în limita banilor de care dispune”.

Acesta mai spune că „sis­temul sanitar va face pentru ei (pentru pacienţi – n.r.) tot ce­ea ce poate, cât poate sistemul în limita banilor pe care-i are. Aceasta e realitatea, spitalele asigură câţi bani au, vrem să alocăm medicamentele vitale. Nu sunt ipocrit să spun că avem de toate, dacă banii ăştia sunt. Să aducem bani de pe Lună, de unde să aducem? Ceea ce pu­tem spune este că, în ultima perioadă, se întâmplă din ce în ce mai puţin să existe lipsuri în spital”.

Totodată, ministrul a ad­mis că au fost semnalate nere­guli majore în ceea ce priveşte Spitalul Judeţean de Urgenţă Covasna, Spitalul Clinic Jude­ţean de Urgenţă Cluj şi Spitalul Judeţean de Urgenţă Râmnicu Vâlcea, “care au probleme în asigurarea medicilor pentru chirurgia plastică, pentru echi­paje de ambulanţă obişnuite, pentru ORL copii şi cărora le re­comandăm să încheie ime­diat protocoale cu cele mai a­propiate spitale cu competenţă în domeniu”.

Ministrul Eugen Nico­lăes­cu a mai precizat că în câteva judeţe sunt spitale care au dis­funcţionalităţi în aprovizio­na­rea cu unele medicamente. În această situaţie se află Spitalul Clinic Judeţean Oradea, Spi­talul Judeţean Slobozia, Insti­tutul Regional de Oncologie Iaşi şi Spitalul Judeţean de Urgenţă Drobeta Turnu Se­verin.

De asemenea, a precizat ministrul, citat de Mediafax, „în câteva judeţe – Bihor, Con­­­stanţa, Ialomiţa, Ilfov, Timiş, Vâlcea, Vaslui – s-a constatat lipsa anumitor medicamente sau stocuri insuficiente, ca urmare a neonorării de către furnizori a comenzilor. Men­ţionăm că este vorba de medi­camente neuzuale, în speţă două tipuri de medicamente din grupa oncologicelor, care nu se vor administra în perioada sărbătorilor, nefiind tratamen­te programate” .

Şi în ce priveşte publica­rea listei cu medicamentele gratuite şi compensate, Eugen Nicolăescu s-a manifestat în cursul acestui an consecvent cu… propria, cunoscută, in­consecvenţă.

În 4 decembrie, Minis­terul Sănătăţii a anunţat că va lansa în dezbatere publică, în jurul datei de 15 decembrie, proiectul de hotărâre de gu­vern pentru aprobarea listei de medicamente compensate şi gratuite. Documentul ar urma să cuprindă un număr impor­tant de produse pentru cancer sau alte boli cronice. Asta du­pă ce, în 31 iulie, declarase că noua listă a medicamentelor compensate urma să fie adop­tată până la 31 decembrie, pentru a putea deveni opera­ţională la începutul lui 2014. Anterior, tot el avansase ca po­sibile termene pentru intra­rea în vigoare a hotărârii datele de 1 iulie şi respectiv 1 august.

În aceste condiţii, repre­zentanţii Coaliţiei Organizaţii­lor Pacienţilor cu Afecţiuni Cro­nice din Romania (C.O.­P.A.C.), cea mai reprezenta­tivă organizaţie a pacienţilor din România, au semnalat cu îngrijorare că modul cum sunt încălcate promisiunile publice făcute de reprezentanţii Minis­terului Sănătăţii vor avea con­secinţe grave în implemen­tarea unor politici care vizează pacienţii şi vor accentua sta­rea de incertitudine pe fondul accesului tot mai dificil al pacienţilor la medicamentele gratuite şi cele oferite în regim compensat destinate trata­mentului unor afecţiuni cro­nice grave, printre care şi cancerul.