Autorităţile locale îşi propun realizarea unui muzeu al Canalului Bega, în care să fie expus un model dinamic al sistemului de gospodărire a apelor din Banat, vechi de mai bine de 300 de ani, reabilitarea clădirilor istorice ale ecluzelor de la Sânmihaiu Român şi Uivar, înfiinţarea unei cinemateci în aer liber, a unui parc de distracţie şi de aventură, amenajarea turnurilor de apă ale Timişoarei şi crearea, pe o sută de kilometri de-a lungul canalului Bega, a celui mai lung muzeu de artă murală. Toate aceastea ar putea face din Bega un veritabil canal de comunicare culturală.

Proiect de valorificare a potenţialului turistic al Begăi

Reprezentanţii Adetim şi-au propus, prin mai multe proiecte transfrontaliere cu finanţare europeană, să identifice şi să valorifice elementele care pot transforma Canalul Bega într-un brand. A cărui promovare să se realizeze ulterior, la nivel internaţional, inclusiv în sprijinul interesului Timişoarei de a accede la titlul de Capitală Culturală Europeană.

Consiliul Judeţean Timiş a găzduit, miercuri, o expunere a principalelor repere ale unui astfel de program, finanţat din fonduri europene, prin programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Serbia. Proiectul îşi propune valorificarea potenţialului turistic de-a lungul canalului Bega, în România, dar şi în Serbia, şi promovarea investiţiilor prioritare transfrontaliere comune.La expunere au participat vicepreşedintele CJ Timiş, Călin Dobra, preşedinte al Asociaţiei pentru Dezvoltarea şi Promovarea Turismului în Timiş, directorul Adetim, Sergiu Bălaşa, în calitate de reprezentant al Adetim, beneficiar al proiectului, Lucia Pătruică, manager de proiect din partea Adetim, Mihaela Madar, director în cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor Timiş, experţi ai Administraţiei Bazinale Apele Române – filiala Timiş şi experţi din cadrul companiei de consultanţă care a contribuit la realizarea proiectului, reprezentaţi de fostul director al Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timişoara, Menuţa Iovescu. La dezbateri a participat şi preşedintele executiv al Asociaţiei Timişoara Capitală Culturală Europeană, Simona Neumann.

Bugetul total alocat proiectului “Valorificarea potenţialului turistic al Canalului Bega şi promovarea investiţiilor prioritare transfrontaliere comune”, este de aproape 500.000 de euro, din care peste 424.000 de euro reprezintă finanţare nerambursabilă, din fonduri IPA, apropae 44.000 de euro reprezintă contribuţia de la bugetul de stat, puţin peste 6.700 de euro este confinanţarea locală de la CJ Timiş, prin Adetim, iar mai mult de 21.000 de euro este partea de cofinanţare susţinută de partenerii sârbi.

Un reper al dezvoltării Timişoarei

Canalul Bega ar putea redeveni, astfel, unul dintre reperele semnificative ale dezvoltării Timişoarei ca oraş, inclusiv în ceea ce priveşte potenţialul turistic.

Proiectul, care vizează revitalizarea turistică a zonei Banatului şi centrarea atenţiei pe Canalul Bega, ce străbate judeţul Timiş şi face legătura cu zone partenere din Banatul sârbesc, ar veni, astfel, în complementaritatea proiectelor derulate de Asociaţia Timişoara Capitală Culturală Europeană. Aceasta a desemnat recent drept element central în ceea ce priveşte dezvoltarea viitoarei strategii culturale a Timişoarei, în perspectiva viitoarei candidaturi pentru titlul de Capitală Culturală Europeană 2021, conceptul „Channel of Cultures”, ce vizează valorificarea rolului coagulant și de comunicare transnațională și transdanubiană al Begăi.

“Canalul Bega trebuie să devină un brand promovat la nivel internaţional”, apreciază consultantul Menuţa Iovescu. Aceasta mai spune că transformarea arealului Canalului Bega într-o destinaţie turistică care să poată fi vizitată, dar şi extinderea şi diversificarea ofertei turistice, creşterea calităţii serviciilor turistice şi crearea şi promovarea unei imagini turistice arealului Begăi sunt direcţiile strategice ce ar trebui urmate. Şi care ar permite, până în orizontul anului 2030, revitalizarea turistică a zonei şi evidenţierea rolului pe care Bega l-a avut în decursul evoluţiei Timişoarei ca oraş.

Menuţa Iovescu a atenţionat asupra rolului de liant cultural, dar şi geografic, pe care Canalul Bega îl are, precizând că 73% din populaţia judeţului, de la Timişoara şi până la frontiera cu Serbia, trăieşte în localităţi situate de-a lungul acesteui canal. Adăugând că, în aceste condiţii, o preocupare esenţială ar trebui să fie reprezentată de crearea unei infrastructuri care să facă regiunea accesibilă şi dezirabilă din punct de vedere al interesului turistic. Menuţa Iovescu a insistat şi asupra rolului facilitator pe care ar trebui să-l aibă reabilitarea infrastructurii de transport pasageri şi a nodurilor intermodale. Aceasta apreciază că dezvoltarea sectorului serviciilor publice, precum şi facilitarea accesului turiştilor la oferta culturală şi turistică a zonei Timişoarei şi a zonei din vecinătate oraşului vor fi posibile inclusiv prin introducerea unor carduri de transport care să permită accesul neîngrădit la muzee şi instituţii de cultură. Deopotrivă, a mai reliefat ea, este necesară crearea şi promovarea imaginii turistice a arealului Begăi, prin realizarea brand-ului Canalului Bega şi prin promovarea continuă şi susţinută a acestuia ca destinaţie internaţională.

Un rol în acest sens, afirmă Menuţa Iovescu, l-ar putea avea asociaţiile şi autorităţile publice locale, care ar trebui să se implice în identificarea elementelor de specificitate locală ce s-ar putea constitui în brand-uri locale sau în produse tradiţionale de interes pentru turiştii străini: “Reluarea navigabilităţii pe Bega ar fi completată, astfel, de o ofertă de produse care vor putea fi achiziţionate şi care vor defini arealul local”.

Timişoara, identificată, la nivel de imagine, cu Canalul Bega

„Banatul a fost, în trecut, o zonă turistică puţin ospitalieră, cel puţin până la preluarea sa, în 1718, de către administraţia austriacă”, spune consultantul Adetim, Sergio Morariu, care a adăugat că Timişoara îşi datorează dezvoltarea ca oraş sistemului complex de gospodărire a apelor, conceput acum aproape 300 de ani, la Coşteiu, de un inginer olandez. Acest sistem permite menţinerea unui nivel constant al apei în Bega.

“Bega merită, de aceea, mai multă atenţie”, afirmă Sergio Morariu, în opinia căruia Timişoara se identifică, la nivel de imagine, cu aceasta, iar identificarea şi valorificarea unor elemente ce ţin de istoria Begăi, în perspectiva redeschiderii navigaţiei, reprezintă doar o parte din premisele ce ar putea sta la baza conceperii unor proiecte care să îngăduie potenţarea turismului în zonă. Acestea ar putea include şi realizarea unui Master Plan de Turism pe Canalul Bega şi a unei strategii de marketing şi de promovare a acestuia, dar şi promovarea industriilor creative şi organizarea periodică a unor manifestări culturale – de la expoziţii de fotografie până la evenimente sportive sau teatrale în aer liber, bienale artistice pe teme de pictură şi fotografie.

“Datorită celor două noduri hidrotehnice s-a dezvoltat oraşul nostru”, a confirmat, în timpul dezbaterilor, Mihaela Madar, director în cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor Timiş. Precizând că Gospodărirea Apelor Timiş păstrează, la Coşteiu, în clădirea vechiului stăvilar, hărţi vechi, dar şi instrumente şi mecanisme care foloseau la manevrarea stavilelor. Acestea ar putea fi expuse, în cadrul unui sistem muzeal, care să crească, la rândul lor, gradul de interes turistic al zonei.