Alocările bugetare ce par să scadă de la an la în Timiş nu au rămas fără ecouri la nivel de administraţie, mai ales că se vorbea încă de acum doi ani de comune care nu se vor mai putea susţine cu actualele fonduri primite de la Guvern. Astfel, s-a realizat un protest-atenţionare de către o serie de consilieri judeţeni şi primari, care a fost înaintat Guvernului. Rămâne de văzut care vor fi reacţiile, dacă vor fi.

Atenţionare comună

Subfinanţarea acută remarcată odată cu primele tranşe de bani repartizaţi la început de an în teritoriu de la bugetul de stat a început să genereze reacţii comune la nivel local. În prima fază, la Consiliul Judeţean Timiş, unde mai mulţi consilieri din Opoziţie au remarcat că Legea bugetului pe 2015 anulează pentru prima dată prevederile din Legea finanţelor publice locale care asigurau autonomia fiscală a  primăriilor, dar mai ales a Consiliului Judeţean, care avea un procent de 20% pe care îl putea repartiza la propunerea tuturor serviciilor de specialitate.

Conform aleşilor judeţeni, după mai multe discuţii cu primarii s-a ajuns la concluzia că mai mult de jumătate din Primăriile din Timiş vor avea sume mult mai mici decât cele din 2014 şi că inclusiv CJ Timiş are diminuată suma pentru drumuri judeţene pusă la dispoziţie cu aproximativ 18 milioane de lei. Aceasta, după ce Guvernul a decis ca oraşele şi comunele care produc mai mult să nu mai primească bani de la bugetul central. Şi, în acest sens, a adoptat HG14/2015, privind repartizarea pe unităţi administrativ-teritoriale din cota de 18,5 % din impozitul pe venit şi a sumelor defalcate pe valoarea adăugată. Astfel, peste o treime din comunele din Timiş nu au primit niciun leu de la Bugetul naţional, după ce Guvernul a schimbat modalitatea de distribuire a sumelor pentru echilibrarea bugetelor locale.

31 de comune şi trei oraşe nu au primit alocări pentru asigurarea limitei de venituri

S-a decis înaintarea către Guvern a unui protest comun semnat de primari şi consilieri judeţeni, în care se precizează că prin Legea bugetului de stat pe anul 2015  şi a actelor normative ulterioare 31 de comune şi trei oraşe nu au primit alocări pentru asigurarea limitei de venituri nici din cota de 18,5 % din impozitul pe venit şi nici din sume din TVA. „Această realitate înseamnă pentru aceste localităţi ale judeţului Timiş o subfinanţare extrem de gravă şi este de fapt o încălcare a autonomiei financiare locale. Acum, în aceste localităţi nu vor putea fi asigurate corespunzător serviciile de bază pentru populaţie”, se mai arată în protest.

Prin aceeaşi atenţionare Guvernului i se cere să dispună în regim de urgenţă Ministerului de Finanţe să promoveze un act normativ pe care Guvernul României să-l aprobe şi care să corecteze anomaliile care duc la subfinanţare acută în Timiş.

Protestul este făcut şi în numele cetăţenilor din localităţile defavorizate la împărţirea fondurilor, despte care se menţionează în atenţionarea trimisă Executivului că au dreptul la o viaţă decentă. Este vorba despre comunele Becicherecul Mic, Belinţ, Biled, Boldur, Comloşu Mare, Dudeştii Noi, Dudeştii Vechi, Dumbrăviţa, Ghiroda, Giarmata, Giroc, Jebel, Lenauheim, Lovrin, Moraviţa, Moşniţa Nouă, Nădrag, Orţişoara, Parţa, Peciul Nou, Periam, Remetea Mare, Sat Chinez, Săcălaz, Sânandrei, Sânmihaiul Român, Şag, Şandra, Teremia Mare, Variaş şi oraşele Sânnicolau Mare, Deta şi Jimbolia.

Consilierii judeţeni semnatari au solicitat şi conducerii CJ Timiş să semneze petiţia, menţionând că reprezentanţii executivului acestei instituţii şi-au declarat voinţa de a susţine Timişul, în nenumăratele deplasări la Bucureşti.

Deocamdată reprezentanţii conducerii CJ Timiş au avut doleanţa ca în protest să se scrie că e semnat “de un grup de consilieri, indiferent care este numărul acestuia, şi nu din partea tuturor consilierilor judeţeni. Cine semnează trebuie să-şi asume responsabilitatea”.

Iar pentru situaţia care a dus la o împărţire discreţionară a fondurilor s-a menţionat din partea conducerii administraţiei judeţene doar că “nu ştim dacă e bine să nu mai avem această împărţire care ne făcea pe noi să ne certăm unii cu alţii. Împărţirea s-a făcut, de această dată, pe baza unei formule de calcul şi nu ştiu dacă e bine să spunem acum că e greşită. Da, sunt 33 de localităţi din judeţul Timiş care nu au primit bani”.

Un an cu multe nebuloase bugetare

Consilierul judeţean PNL Marian  Vasile, reîntors, prin sentinţă judecătorească, în funcţia de vicepreşedinte al CJ Timiş, a declarat că noua formulă de calcul pentru distribuţia bugetară a fost anunţată cu surle şi trâmbiţe de către Guvern ca fiind un mare demers de descentralizare. “Având în vedere că Bucureştiul distribuie bani direct, fără să cunoască realităţile din teren, reprezintă o clară centralizare. Judeţul Timiş este printre puţinele judeţe din ţară care îşi realizează ţinta de colectare. În plus, are venituri foarte mari. Dar Guvernul a considerat că trebuie să fie sancţionat pentru performanţă. Cred că cetăţenii judeţului nostru trebuie să se gândească la acest lucru, respectiv la faptul că suntem sancţionaţi pentru performanţă. Un caz concret este faptul că la o cotă am luat zero, iar la cealaltă cotă am luat de trei ori mai puţin decât judeţul Teleorman. Acest lucru cred că trebuie să producă o nemulţumire în rândul nostru pentru că noi, bănăţenii, ştim că muncim să avem”, afirmă Marian Vasile.

După noul algoritm de repartizare a banilor de la buget, mai multe comune nu pot să-şi întocmească bugetul pe anul în curs, din cauză că nu le-a fost alocat nici un leu sau sumele primite sunt derizorii. Este şi cazul Găvojdiei, o comună cu 3.000 de locuitori, căreia Guvernul i-a repartizat doar 146.000 lei, în condiţiile în care Primăriile cu nici 300 de oameni au primit de zece ori mai mult. Cei mai mulţi bani, repartizaţi de guvernanţi în baza hotărârii nr. 14/2015, au ajuns la comunele care au venituri locale mici. Astfel, comune cu încasări mari, precum Nădrag, Boldur sau Belinţ nu au primit mai nimic. Pe de altă parte, Bara şi Secaş,  comune mici cu o populaţie de aproximativ 300 de locuitori, au primit 1.261.000 de lei, respectiv 1.272.000 de lei. 

Economist Nicolae Bobiţan: “Nu se împart bani pe criteriul solidarităţii, ci al culorii politice”

Reprezentanţii fostului PDL Timiş au remarcat şi ei că primele alocări aferente sumelor provenite din impozitul pe venit lasă pe din afară zeci de localităţi din Timiş, care nu figurează deloc pe lista întocmită de reprezentanţii Guvernului, chiar dacă printre acestea sunt şi 20 de localităţi cu primari PSD. În ceea ce priveşte alocarea de sume defalcate din TVA, niciuneia dintre cele 63 de localităţi din Timiş, prezente pe listă, nu i-au fost alocate sume din TVA. Şi aceasta spre deosebire de alocările consistente oferite unor localităţi din judeţele Alba, Teleorman şi Tulcea.

Potrivit reprezentanţilor fostului PDL Timiş, hotărârea de guvern vizând repartizarea pe Primării a sumelor din cota de 18,5% din impozitul pe venit şi a sumelor defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale a fost emisă şi publicată în Monitorul Oficial în condiţiile în care actul normativ nu a fost supus unei dezbateri prealabile, iar reprezentanţii celor două ministere semnatare ale hotărârii de Guvern – cel al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Liviu Dragnea, şi cel al Finanţelor Publice, Darius Vâlcov – nu au notificat în prealabil autorităţile publice locale asupra conţinutului deciziilor luate.

„Este o problemă veche, din păcate perpetuată la nesfârşit. Nu se ţine cont nici măcar în limita decenţei de faptul că Timişul este unul dintre judeţele cu cele mai mari contribuţii la buget. Banii nu se împart pe criteriul solidarităţii, ci al culorii politice. Nu se mai pune problema că se iau bani din zone dezvoltate şi se dau către zone sărace. Se merge pe principiul că oricum nu va exista nicio reacţie, Timişul va rămâne acelaşi bun contribuabil la buget, pentru că aici există activitate economică, chiar dacă nu se mai întorc nici un sfert din banii alocaţi. Ar trebui să se schimbe în mod fundamentale modul de distribuire al fondurilor de la buget şi să nu se mai ţină cont într-o asemenea proporţie de factorul politic”, crede economistul timişorean Nicolae Bobiţan.

Liga Bănăţeană: “Sistemul centralist e administrat în stil mafiot din capitala ţării”

Cu privire la această realitate, încetăţenită de ani buni, asociaţia timişoreană Liga Bănăţeană a realizat şi ea un protest public, precizând că Guvernul României continuă batjocura la adresa Timişului. Asta, în contextul în care, prin Hotărârea de Guvern privind repartizarea pe unităţi administrativ-teritoriale a sumelor de 18,5 % din impozitul pe venit şi a sumelor defalcate din TVA, Timişului i-a fost alocată suma de 2,5 milioane lei. “Pentru cei care nu înţeleg de ce ne simţim din nou umiliţi de sistemul centralist, administrat în stil mafiot din capitala ţării, precizăm că, de exemplu, judeţul Teleorman a primit 111 milioane lei. Este suficientă o simplă consultare a statisticilor cu sumele colectate din cele două judeţe la bugetul central pentru a realiza dimensiunile jafului la care suntem supuşi de zeci de ani, de către absolut toate partidele politice care s-au perindat la guvernare. La următoarele alegeri gândiţi-vă bine înainte de a ştampila angajaţi ai structurilor mafiote care au sediul central în Capitală”, se mai arată în protestul Ligii Bănăţene.