Timişoara îmbătrâneşte constant

Liste de aşteptare pentru locurile din căminele de bătrâni

pensionariÎmbătrânirea populaţiei nu mai este un concept abstract pe plan local, unde creşterea graduală a numărului de vârstnici începe deja să pună presiune pe serviciile de asistenţă socială. De la an la an, în Timişoara numărul celor cu vârste de peste 65 de ani a crescut cu aproape 2000 de persoane.

 

14% din timişoreni au peste 65 de ani

Conform unui studiu publicat recent de Primăria Timişoara, cu privire la calibrarea serviciilor sociale pentru a face faţă noilor nevoi şi realităţi, autorităţile locale şi centrale se confruntă cu o transformare socio-economică profundă, datorată schimbărilor demografice fără precedent. „Se estimează că ponderea populaţiei cu vârsta mai mare sau egală cu 65 de ani se va dubla, de la 15% la 30%, până în anul 2060, existând posibilitatea de a exercita o presiune puternică asupra costurilor privind pensiile, serviciile medicale şi serviciilor de îngrijire de lungă durată”, spun reprezentanţii Primăriei.

Specialişti în asistenţă socială din cadrul Municipalităţii apreciază că persoanele vârstnice singure sunt expuse unui risc social mai mare decât alte tipuri de persoane, pentru că sunt şi în Timişoara mii de vârstnici care au peste 65 de ani şi care trăiesc singuri, iar din totalul persoanelor singure 25% trăiesc în sărăcie. În momentul de faţă persoanele vârstnice reprezintă 14,31% dintre locuitorii Timişoarei.

Dacă în 2013 erau, în Timişoara, 44.114 persoane cu vârste de peste 65 de ani, în momentul de faţă numărul acestora a ajuns la 47.776.

Numărul de pensionari este şi el în creştere în municipiu, de la 39.157, în 2013, la 40.812, în 2015, iar conform studiului Primăriei se observă o creştere anuală a numărului de persoane care se pensionează, „ceea ce determină presiuni asupra cheltuielilor din bugetul de stat si a celui din sănătate.”

 

Puţine locuri în căminele de bătrâni

În paralel, nu se observă o creştere proporţională a furnizorilor de servicii sociale publice şi private, acreditaţi pentru servicii sociale destinate persoanelor vârstnice sunt. Aceştia pot oferi pe an asistenţă la domiciliu unui număr de doar 160 de persoane vârstnice, iar numărul celor care au nevoie de astfel de servicii este mult mai mare.

„Furnizorii de servicii sociale apreciază că pentru a îmbunătăţii calitatea serviciilor de îngrijire la domiciliu este necesară angajarea unui număr mai mare de personal (infirmiere, asistent social, psiholog, kinetoterapeut, asistenţi medicali), dotări adecvate, cursuri de perfecţionare/formare profesională. Aceştia consideră că ar fi nevoie de: teleasistenţă la domiciliu, cantină mobilă, echipe mobile (asistent medical şi infirmier), servicii socio-medicale de îngrijire la domiciliu, personal calificat în îngrijiri de tip nursing”, spun reprezentanţii Primăriei.

Cele patru cămine pentru bătrâni din oraş nu pot nici ele să acopere un număr prea mare din vârstnicii care au nevoie de ajutor. Anual, în aceste cămine sunt găzduiţi aproximativ 200 de bătrâni, iar Primăria nu ascunde faptul că „există liste de aşteptare pentru solicitări de internare în cămine, numărul cel mai mare de solicitări existând la Căminul „A. M Guttenbrunn”.

„Într-adevăr la noi există o listă de aşteptare destul de lungă, pe care se găsesc în prezent peste 200 de persoane. Tot timpul, de la înfiinţare, au existat cereri, însă lista a cuprins tot mai multe persoane în ultimii ani”, ne-a declarat Helmuth Weinschrott, directorul Casei „Adam Müller Guttenbrunn".

Concluzia pe care o trage Primăria este că doar 449 persoane vârstnice au beneficiat de diverse tipuri de servicii sociale, reprezentând aproximativ 1% din totalul persoanelor vârstnice din Timişoara. Un procent insuficient, care atrage atenţia supra necesităţii alocării rapide de resurse spre acest segment de servicii sociale.

 

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

jurnalist Timpolis, mircea.pavelescu@timpolis.ro