Preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie 1989, Teodor Mărieş, i-a trimis, azi, o scrisoare deschisă procurorului general al României, Augustin Lazăr, prin care îi solicită retragerea „de îndată” a recursului Ministerului Public împotriva oricăror hotărâri care au dispus punerea în libertate a militantei pentru drepturile omului Naran Oral.

„Din respect faţă de drepturile omului, obligaţie conformă cu art.131-132 din Constituţie, vă rugăm să dispuneţi retragerea de îndată a recursului Ministerului Public împotriva oricăror hotărâri care au dispus punerea în libertate a militantei pentru drepturile omului Naran Oral, aflată sub protecţia de stat a Regatului Belgiei ca refugiat politic, să i se ceară scuze în mod public acestui prizonier de conştiinţă şi să fie luate de îndată toate măsurile încât să fie pusă în libertate astăzi, vineri, 21 iulie, fără a mai îndura arestul abuziv până luni, spre a se deplasa oriunde va dori în spaţiul Uniunii Europene, în ipoteza în care Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara nu a procedat deja”, se arată în scrisoarea deschisă adresată de Teodor Mărieş, preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie 1989, procurorului general al României şi procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara.

De asemenea, Teodor Mărieş îi solicită procurorului general al României ca, pe teritoriul ţării, să dispună şi protecţia contra răpirii sau altei agresiuni care s-ar putea produce din partea celor care o acuză de un „aşa-zis terorism”.

„Nu trebuie să uităm că în România încă nu s-au închis rănile adânci generate de regimul comunist în ceea ce priveşte deţinuţii politic, asasinatele asupra «frontieriştilor» refugiaţi politic, prigoana asupra exilului, culminând cu arestările ilegale şi tratamentele neomenoase din Decembrie 1989 şi Iunie 1990 pe care, în sfârşit, Ministerul Public le-a recunoscut că sunt crime împotriva umanităţii”, mai spune Teodor Mărieş.

Oral Nalan, în vârstă de 38 de ani, care venea din Ungaria şi mergea spre Bulgaria, a fost oprită, în 8 iulie, în Vama Nădlac, din judeţul Arad. Acaesta intenţiona să ajungă la Varna, împreună cu fetiţa sa, în vârstă de 10 ani, şi cu un grup de prieteni. Pe numele femeii exista un mandat de arestare emis de Interpol, pentru o condamnare la 30 de ani de închisoare, sub acuzaţia de terorism, pronunţată în Turcia.

Potrivit Pressone, în momentul în care a intrat în România, femeia avea asupra ei un document de călătorie emis de Regatul Belgiei, în baza Convenţiei din 1951, privind statutul refugiaţilor.

Femeia a fost reţinută şi a prezentată unui procuror din Timişoara, care a înaintat dosarul unui judecător de la Curtea de Apel Timişoara, cerând arestarea preventivă, în vederea extrădării în Turcia.

Potrivit România Curată, astăzi „Curtea de Apel Timişoara a decis punerea în libertate a activistei turce Nalan Oral, după ce Interpol a comunicat că mandatul de arestare pentru terorism a fost şters din sistem, potrivit avocatului care o reprezintă, Bogdan Burdea. Cu toate acestea, activista pentru drepturile omului rămâne în închisoare, deoarece un procuror zelos a declarat recurs, chiar dacă nu mai exista niciun motiv de reținere”.  În acest moment, se mai arată pe acelaşi site, „este pusă la îndoială chiar existenţa sentinţei de condamnare, din moment ce nu există la dosar decât o notă a Ambasadei turce, însă nimeni nu a văzut decizia de condamnare”.

Fugită din Turcia după condamnarea sa, în 2012, Oral Nalan, activistă pentru drepturile omului, a obţinut statut de refugiat politic în Belgia. În ultimii cinci ani, femeia a trăit la Bruxelles.

Osman Koray Ertas, ambasadorul Turciei în România, declara că Oral Nalan este căutată de Turcia pentru legături cu o „grupare teroristă de extremă-stânga”.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Belgiei, Didier Vanderhasselt, a anunţat că a informat România prin canalele diplomatice că Nalan Oral are statut de refugiat în Belgia.

Oral Nalan este activă în mai multe organizaţii kurde din Belgia, inclusiv Casa Poporului Kurd şi Uniunea Femeilor Socialiste. Autorităţile turce tind să considere că mişcările socialiste kurde au legătură cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), organizaţie separatistă considerată drept teroristă în Turcia, dar şi Uniunea Europeană.