Autorităţile locale nu au ajuns la un numitor comun în ceea ce priveşte titularul care va suporta taxa pentru deşeurile inerte şi nepericuloase colectate din Timişoara. Deşi acum este încă la un nivel modic, de anul viitor aceasta ar putea creşte substanţial şi s-ar regăsi în facturi semnificativ mai mari.

Neînţelegeri la nivel central, tranşate la nivel local

Noua taxă pe tonă de deşeuri inerte ar putea duce la un litigiu între Primăria Timişoara şi Retim, cauzat în principal de ambiguităţile legii.

După ce a încercat fără succes să introducă de la începutul acestui an taxa pentru depozitarea deşeurilor, Retim a cerut Primăriei să o achite.

Primarul Nicolae Robu refuză însă şi spune că nu există prevederi legale în acest sens. „Nu am vrea ca într-o bună zi să dăm socoteală pentru faptul că am plătit pe lângă ceea ce s-a licitat. La licitaţie s-au stabilit sumele care trebuie date. Nu există vreo prevedere în contractul cu care s-a organizat licitaţia prin care să se spună că în situaţii de forţă majoră, în situaţii neprevăzute se pot face plăţi suplimentare. De aceea avem reţineri. Legislaţia este proastă”, spune primarul Nicolae Robu.

Edilul a mai precizat că reprezentanţii Guvernului au promis clarificarea situaţiei în sensul în care primăriilor să li se dea posibilitatea să plătească taxa. În opinia sa, problema taxei de depozitare a deşeurilor, acum în valoare de 80 de lei pe tonă, se va acutiza anul viitor, când va creşte foarte mult.

Preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Locatari Timişoara, Petru Olariu, spune că legea care instituie această taxă a fost prost concepută. Şi încă nu se ştie la nivel local cine trebuie să plătească – Consiliul Judeţean, Retim, Primăria sau cetăţenii. Şi poate acum se spune că, în varianta transferării acestui cost către cetăţeni influenţa individuală e mică asupra facturii, dar lucrurile se vor schimba, în condiţiile în care această taxă va creşte mult în următorii ani. În rest, e o situaţie tipică – la nivel central s-a făcut o lege proastă, şi Guvernul lasă autorităţile locale să se certe”, mai spune Petru Olariu.

O problema deocamdată fără soluţii

Ca în mai toate oraşele mari, şi la Timişoara instituirea prin lege, de la 1 ianuarie 2017, a unei taxe de mediu pentru deşeurile inerte şi nepericuloase de 80 de lei pe tonă a iscat nedumeriri şi controverse.  Conform conducerii Primăriei Timişoara, nu se doreşte ca această taxă să fie suportată de către cetăţeni.

Primarul Nicolae Robu sa declarat de atunci că vizat de această taxă este operatorul de salubritate Retim, societate comercială la care 50% din acţiuni sunt deţinute de Primărie.

Iar Retim a solicitat Primăriei să aprobe ca plusul de costuri aferent activităţii sale pe raza Timişoarei să fie suportat de abonaţi, lucru cu care conducerea Primăriei nu pare să fie de acord.  

Problema, în varianta în care nu se pune mai mult accent pe colectare separată şi reducerea deşeurilor municipale, se va accentua de la an la an, mai ales că, dacă pentru acest an taxa este de 80 de lei pe tonă de deşeuri, anul viitor deja, prin lege, cuantumul ei este stabilit la 120 de lei.

Rămâne de văzut cum se va aplica la Timişoara această taxă, cine o va suporta, şi dacă Ministerul Mediului, din cauza nelămuririlor şi controverselor la nivel de administraţii locale, nu va renunţa la aplicarea ei, aşa cum se vehiculează deja.

Conform evidenţelor recente ale Direcţiei de Mediu a Primăriei Timişoara, de la populaţie s-au colectat anual, s-au transportat şi depozitat peste 66.000 de tone de deşeuri – de la agenţi economici mai mult de 18.000 de tone de gunoi, iar din pieţele oraşului, aproape 600.000 de tone de deşeuri.

Ca urmare a implementării sistemului de colectare duală a deşeurilor, au fost colectate şi mai mult de 11.500 de tone materiale reciclabile, cantitatea cea mai mare fiind de hârtie: peste 5.700 de tone hârtie. Din totalul de materiale reciclabile colectate – hârtie, materiale plastice, sticlă, metal, deşeuri electrice şi anvelope – au fost valorificate (energetic sau prin reciclare) peste 4.200 de tone.

Ca atare, procentul de colectare duală rămâne de 15% – 20%, această tendinţă fiind naţională.