Una dintre primele decizii cu impact local luate de Guvernul Tudose a fost amânarea pentru 2019 a taxei pe gunoi. Problema a rămas, însă, incertă. Cum neclarificată a rămas şi strategia legată de colectarea separată a gunoiului.

O amânare şi cam atât

După cererile unor autorităţi locale, Guvernul Tudose a amânat până în 2019 aşa-numita taxa la groapă, o taxă penalizatoare pentru depozitarea cantităților de deșeuri la gropile de gunoi, în lipsa infrastructurii corespunzătoare selectării anterioare și valorificării părții reciclabile din aceste deșeuri.

Şi la Timişoara, instituirea prin lege, de la 1 ianuarie 212017, a acestei taxe de mediu pentru deşeurile inerte şi nepericuloase de 80 de lei pe tonă, a iscat controverse. Conform conducerii Primăriei Timişoara, nu se dorea ca această taxă să fie suportată de către cetăţeni. Primarul Nicolae Robu a declarat că vizat de această taxă este operatorul de salubritate Retim, societate comercială la care 50% din acţiuni sunt deţinute de Municipalitate. Iar Retim, în mod firesc, a solicitat Primăriei să aprobe ca plusul de costuri aferent activităţii sale pe raza oraşului să fie suportat de abonaţi. Lucru cu care conducerea Municiaplităţii nu a fost de acord.

Noua taxă pe tonă de deşeuri inerte putea duce la un litigiu între Primăria Timişoara şi Retim, cauzat de ambiguităţile legii. „Consiliul Local nu a fot de acord ca această taxă să fie suportată de populaţie şi, nici după dezbateri, nu se ajunsese la un numitor comun. Dacă nu se vor clarifica aceste chestiuni, amânarea nu rezolvă nimic, pentru că în 2019 iar nu se va şti cine trebuie se plătească”, spune preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Locatari Timişoara, Petru Olariu.

Colectarea separată, un punct nevralgic

Problema facturilor la gunoi va rămâne în prim-plan şi, în varianta în care nu se pune accent pe colectare separată şi reducerea deşeurilor municipale, se va accentua de la an la an. Rămâne de văzut cum se va aplica la Timişoara această taxă şi cine o va suporta.

Conform evidenţelor recente ale Direcţiei de Mediu a Primăriei Timişoara, de la populaţie s-au colectat anual, s-au transportat şi depozitat peste 66.000 de tone de deşeuri – de la agenţi economici mai mult de 18.000 de tone de gunoi, iar din pieţele oraşului, aproape 600.000 de tone de deşeuri.

Ca urmare a implementării sistemului de colectare duală a deşeurilor, au fost colectate şi mai mult de 11.500 de tone materiale reciclabile, cantitatea cea mai mare fiind de hârtie: peste 5.700 de tone hârtie. Din totalul de materiale reciclabile colectate – hârtie, materiale plastice, sticlă, metal, deşeuri electrice şi anvelope – au fost valorificate (energetic sau prin reciclare) peste 4.200 de tone. Ca atare, procentul de colectare duală rămâne de 15% – 20%, aceasta fiind şi tendinţa naţională.

„România s-a angajat, încă din 2009, în fața Comisiei Europene că până în 2020 valorifică cel puțin 50% din cantitatea totală de deșeuri, în prezent, conform unui recent raport de evaluare al Comisiei la nivelul lunii mai 2017, procentul fiind de 16%.  În România se colectează anual o cantitate de peste 8 milioane tone deșeuri, în lipsa infrastructurii de colectare selectivă și de valorificare pierzându-se oportunități de dezvoltare locală cu consecințe asupra calității vieții din comunitățile locale”, declară reprezentanţii Institutului de Polituci Publice.

În opinia acestora, tema privind restanțele autorităților locale în îndeplinirea obligațiilor de punere la punct a infrastructurii pentru valorificarea deșeurilor a fost subiect de lobby intens făcut de primari, președinți de Consilii Județene, operatori de salubritate sau organizații de transfer a responsabilităților.

Acest lobby, susţin ei, nu ar fi fost făcut transparent nici la Ministerul Mediului, nici la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene astfel că, în opinia reprezentanţilor IPP, cele două ministere se fac responsabile de relaxarea, cu consecința neîndeplinirii țintei asumate și în final a penalizării României, îndeplinirii sarcinilor pentru a avea infrastructura pentru valorificarea deșeurilor reciclabile.