Stiri din editia Nr. 2076 31 iulie – 3 august 2014


Vulnerabilizarea Internelor, acum, prin pionii lui “Gioni Gazolină”

Deşi în dosarul de corupţie “Duicu” apar numele şefului Poliţiei Române, al unui chestor de la vârful MAI şi al unui şef de Poliţie judeţeană, cu pretenţii de urcare în ierarhie, nu am văzut, pe acest subiect, vreo luare de poziţie oficială la adresa Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă. Nici din partea MAI, nici a premierului. Deşi este o structură care are obligaţia să asigure protecţia cadrelor MAI, să prevină actele de corupţie, de crimă organizată în care angajaţi ai ministerului ar putea fi atraşi ori pe care aceştia le-ar putea proteja şi dezvolta.   Trei luni de zile…

Citeşte articolul   

Un tânăr timişorean expune costume tradiţionale din Banatul de Câmpie, la Muzeul Naţional al Satului

O expoziţie de costume tradiţionale din Banatul de Câmpie este găzduită, până în septembrie, de Muzeul Naţional al Satului. Aceasta este realizată în colaborare cu Marius Matei, muzeograf angajat al Muzeului Satului Bănăţean din Timişoara colecţionar pasionat de obiecte etnografice.   „Splendoare şi fast” Managerul Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, conf. univ. Paula Popoiu, spune că expoziţia „Costume tradiţionale din Banatul de Câmpie – splendoare şi fast ” reprezintă o selecţie a celor mai frumoase podoabe tradiţionale lucrate de meşteri şi creatori populari din România. „În expoziţie vor fi expuse ansambluri vestimentare femeieşti şi bărbăteşti de la sfârşit de…

Citeşte articolul   

Un deputat „denunţă” tatonările pentru explorare de gaze de şist în zona de vest a Timişului

„Nu e cazul ca Timişul se să transforme într-o exploatare minieră”

Uniunea Bulgară din Banat susţine că în vestul judeţului se fac noi tatonări cu privire la explorarea de gaze de şist, fără ca oamenilor să li se explice clar ce se intenţionează să se realizeze. Prin vocea deputatului timişean Niculae Mircovici, Uniunea Bulgarilor afirmă că se opune transformării Timişului într-o exploataţie minieră. Opiniile sunt, însă, împărţite.   Prospecţiuni înainte de explorare Într-o poziţie publică, exprimată la începutul săptămânii, deputatul timişean Niculae Mircovici, secretar al Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor şi preşedinte al Uniunii Bulgare din Banat România, a ţinut să spună, referitor la atitudinea şi interesele unor “oameni de bine”…

Citeşte articolul   

Primăria îşi continuă „asocierile onorifice” cu zeci de mii de euro

Voci din Consiliul Local: „De ani de zile de când plătim cotizaţii, nu ştiu cu ce s-a ales concret, Timişoara, de pe urma acestor asocieri”

Primăria Timişoara aprobă, şi anul acesta, prin Consiliul Local, plata cotizaţiei către Asociaţia Oraşelor Europene Eurocities. Deşi suma dată pe cotizaţii în ultimii ani este de ordinul zecilor de mii de euro, voci din Consiliul Local susţin că nu ştiu cu ce s-a ales concret Timişoara de pe urma statutului său de membru.   Încă un an, încă o cotizaţie Ca în fiecare an, Primăria Timişoara propune Consiliului Local aprobarea plăţii de la bugetul local a cotizaţiei de 15.820 de euro, pentru statutul de membru al asociaţiei Eurocities. Dacă nu plăteşte cotizaţia până la jumătatea anului, pentru acest parteneriat, Pri­măria…

Citeşte articolul   

Pasajele pentru urşi, de pe autostrada Lugoj – Deva au costuri de proiectare „în alb”

Statul pare dispus să plătească sume foarte mari pentru aceste soluţii tehnice fără de care nu se poate realiza tronsonul de autostradă

Guvernul anunţa, la sfârşitul anului trecut, că subtraversările pentru urşi care vor fi construite pe tronsonul de autostradă Lugoj – Deva vor costa Guvernul între 30 şi 32 de milioane de euro, fără aceste soluţii de traversare pentru mamifere mari proiectul fiind blocat. Conform unei poziţii recente exprimate de Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, Parteneriat Public-Privat şi Promovarea Exporturilor, Guvernul nu ştie nici măcar costurile suplimentare de proiectare ale acestor investiţii, ele urmând să fie aflate post-factum. E ca şi cum Statul ar recunoaşte că e dispus să plătească aproape oricât pentru aceste obiective, încă din faza de…

Citeşte articolul   

Românii, victime colaterale ale ineficienţei serviciilor de sănătate

Asigurate de un Stat bolnav, sărăcit şi corupt

Pendulând cinic între lipsa cronică de resurse şi nepăsare, serviciile de sănătate ori de protecţie socială îşi dezvăluie, mai mereu, lipsa de eficienţă, prin etalarea unei inerţii aproape dezarmante. Românii se plâng cel mai adesea în surdină de neajunsurile sistemului. Pare că le lipseşte, însă, determinarea de a-l înfrunta făţiş. Sunt şi împrejurări în care, de dincolo de povara uniformizatoare a suferinţei, cei care îndrăznesc să aspire la normalitate rup pojghiţa aparentă a lucrurilor, cu încredinţarea că asumarea onestă a unor evidenţe poate reprezenta calea către o posibilă vindecare…   O radiografie a sărăciei Pereţi scorojiţi, de pe care tencuiala stă…

Citeşte articolul   

Dermatina, o marcă de referinţă a industriei timişorene pierdută definitiv de Stat

„Produsele fabricii ar fi avut căutare şi acum pe piaţă”, spun sindicaliştii timişeni

Zilele trecute s-a anunţat că, prin vânzarea terenului fostei fabrici Dermatina, din Timişoara, s-a realizat una dintre cele mai mari tranzacţii imobiliare ale anului. Acesta este epilogul poveştii uneia dintre fostele mărci industriale extrem de cunoscute ale Timişoarei. Surse din mediul sindical susţin că fabrica nu ar fi trebuit privatizată, produsele acesteia având căutare şi astăzi pe piaţă.   O tranzacţie fabuloasă Compania de consultanţă imobiliară CBRE a dat publicităţii zilele trecute un studiu în care se arată că în prima jumătate a acestui an “Timişoara a fost zona fierbinte din punct de vedere al tranzacţiilor cu terenuri, cu 47%…

Citeşte articolul   

Ajutor pentru cei peste cinci milioane de şomeri tineri din spaţiul UE

Parlamentul European a cerut măsuri mai comcrete de combatere a şomajului în rândul tinerilor, inclusiv standarde minime pentru ucenicii şi salarii decente, într-o rezoluţie aprobată zilele trecute. Finanţarea UE pentru programele care creează locuri de muncă ar trebui, de asemenea, crescută în viitoarele bugete, au menţionat deputaţii.   Şanse pentru începători pe piaţa muncii O creştere economică de durată este imposibilă fără reducerea inegalităţilor, se arată într-o rezoluţie aprobată recent de Parlamentul European – cu 502 de voturi pentru, 112 împotrivă şi 22 de abţineri. Şomajul în rândul tinerilor a atins un nivel fără precedent, fiind în medie de 23%…

Citeşte articolul   

Şase gări mari, modernizate cu finanţări europene

Gara de Nord Timişoara e deocamdată văruită cu banii Regionalei CFR Timişoara

CFR a anunţat zilele trecute că a finalizat în primul semestru modernizarea a gărilor Slatina, Reşiţa Sud, Zalău, Bistriţa Nord, Giurgiu Oraş şi Botoşani, proiecte finanţate cu fonduri europene, a căror valoare contractuală totală se ridică la 119,3 lei milioane lei. Despre proiectul de reabilitare a Gării de Nord Timişoara nu se mai spune nimic, acesta fiind tot la faza de identificare de finanţare.   Gări europene pe bani europeni Proiectul de modernizare a staţiilor de cale ferată implementat de către CFR este derulat prin Programul Operaţional Sectorial Transport 2007 – 2013, cu finanţare asigurată în proporţie de 85% de…

Citeşte articolul   

Ştrandurile naturale ale Timişului, colecţie de salmonella şi boli de piele

Ca în fiecare an, Direcţia de Sănătate Publică Timiş face controale la locurile de îmbăiere neoficiale din judeţ. Şi tot ca în fiecare an, rezultatele sunt dezastruoase. Cu toate acestea, timişenii continuă să se îmbăieze. O fac însă, adesea, într-un „cocktail” de salmonella şi bacterii periculoase. Şi, cum fonduri pentru amenajări şi igienizări nu există, în fiecare an povestea se repetă.   Albina şi Şag sunt frecventate pe riscul băieşilor În Timiş, zonele de îmbăiere natu­rale nu sunt autorizate sanitar. Acest lucru a fost confirmat atât de către re­prezentanţii Direcţiei de Sănătate Pu­blică, cât  şi de cei ai Direcţiei pentru…

Citeşte articolul   

Apel pentru instaurarea unui sistem de depistare sistematică a hepatitei E la donatorii de sânge

Aproximativ 79 de donatori de sânge din 225.000 sunt purtători ai unei versiuni a virusului hepatitei E, genotipul 3, mai ales în ţările dezvoltate, potrivit unui studiu publicat, zilele acestea, în revista The Lancet, care subliniază importanţa instaurării în Europa a unei depistări sistematice a purtătorilor.   Potrivit AFP, în Marea Britanie, un donator de sânge din 3.000 este purtător al virusului hepatitei E, care poate provoca o maladie a ficatului, anunţă sursa citată, preluată de Mediafax. Studiul, publicat cu ocazia Zilei mondiale contra hepatitei, marcată în 28 iulie, arată că hepatita E poate fi contractată de la animalele infectate…

Citeşte articolul   

Avertismentul SUA: Ebola s-ar putea propaga „ca un foc de pădure”

Virusul mortal Ebola ar putea să se propage „ca un foc de pădure”, au avertizat, zilele acestea, autorităţile americane în domeniul Sănătăţii, cerându-le persoanelor care călătoresc în Africa de Vest să adopte un maximum de măsuri de protecţie.   În această regiune a Africii se înregistrează cea mai dură epidemie de febră hemoragică din istorie. „Probabilitatea ca această epidemie să se propage în afara Africii de Vest este foarte mică”, apreciază Stephan Monroe, de la Centrele de Control şi Prevenţie a Bolilor (CDC), citat de Mediafax. Virusul Ebola se transmite prin contact direct cu sângele, lichidele biologice sau ţesuturile persoanei…

Citeşte articolul   

Mâncarea de tip junk-food poate distruge simţul olfactiv

Alimentele de tip junk-food, bogate în grăsimi şi carbohidraţi, dar cu valoare nutrititivă redusă, au fost asociate în primul rând cu obezitatea, însă ar putea distruge şi simţul mirosului, au descoperit cercetătorii americani.   O dietă bogată în grăsimi provoacă modificări structurale şi funcţionale majore ale sistemului nazal, au constatat cercetătorii americani în urma unor experimente efectuate pe şoareci, conform dailymail.com, sursă citată de Mediafax. Astfel, şoarecii care au primit o dietă bogată în grăsimi au avut probleme în ceea ce priveşte recunoaşterea anumitor mirosuri, după ce au pierdut 50% din neuronii care identificau semnalele olfactive. Rezultatele experimentului, care au fost…

Citeşte articolul