Sute de mii de euro pentru o revistă şi presupuse dezbateri ale Academiei de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale

Foto: Digi 24 (Conferinţa de prezentare a elementelor conceptuale
pentru fundamentarea Noii Strategii Naţionale de Apărare a Ţă
rii, august 2015)

 

Peste 2,6 milioane de lei din bugetul public, adică mai mult de 575.000 de euro, a costat, în ultimii aproape trei ani Academia de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale. Care, potrivit legii, trebuie să aducă plusvaloare în domeniul cercetării ştiinţifice din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Sub coordonarea ştiinţifică a SRI, a Ministerului de Interne şi a Ministerului Apărării Naţionale.

 

Ce face concret ASSN, „forul de emulaţie intelectuală şi ştiinţifică”?

S-a încheiat şi această sesiune parlamentară, fără ca Legea pentru desfiinţarea Academiei de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale, adoptată de Senat în luna martie, să fi fost măcar pusă pe ordinea de zi la Camera Deputaţilor, care e for decizional în acest caz.

Cu puţin timp înainte de votul din Senat, conducerea ASSN trimitea Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională o adresă – semnată de preşedintele interimar al instituţiei, Remus Pricopie, şi secretarul general, Gheorghe Toma – în care era făcută o pledoarie pentru menţinerea acestei instituţii, pe care o numeşte „for de consacrare ştiinţifică ce reuneşte personalităţi ştiinţifice reprezentative din domeniul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aflată în coordonarea ştiinţifică a Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi SRI.”

Necesitatea înfiinţării acestei instituţii, mai spun ei, a venit din dorinţa de a acoperi un domeniu nereprezentat în Academia Română, şi anume apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, şi şi-a propus „să constituie un for de emulaţie intelectuală şi ştiinţifică în sprijinul, în continuarea şi completarea demersurilor ştiinţifice ale Academiei Române.” Iar scopul ASSN, mai transmit cei doi, este „recunoaşterea meritelor celor mai valoroşi reprezentanţi ai comunităţilor ştiinţifice din domeniul ştiinţelor militare, securităţii naţionale şi ordinii publice  şi organizarea de activităţii ştiinţifice care să promoveze valorile şi soluţiile naţionale în domeniul ştiinţe militare, ştiinţe de intelligence şi ale securităţii naţionale, precum şi ştiinţe ale ordinii şi siguranţei publice”.

Concret, potrivit legii de înfiinţare, ASSN are ca atribuţii:

  • dezvoltarea ştiinţelor din sistemul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, în scopul alinierii la cerinţele NATO şi ale Uniunii Europene;
  • promovarea pe plan naţional şi internaţional a cercetărilor ştiinţifice din sistemul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
  • coordonarea activităţii de cercetare ştiinţifică din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţa naţională;
  • fundamentarea necesarului de resurse de finanţare a activităţilor de cercetare-dezvoltare pe termen mediu şi lung din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţa naţională;
  • crearea cadrului legal pentru introducerea continuă a progresului tehnic în sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţa naţională.

 

Ce se întâmplă, însă, în realitate, în mod concret?

Cum au coordonat SRI, MAI şi MApN activitatea ştiinţifică a „academicienilor”?

Pentru că pe site-ul ASSN nu există rapoarte de activitate din care să rezulte contribuţia pe care, aşa cum cere legea, instituţia şi-a adus-o, de la înfiinţare, în domeniul cercetării ştiinţifice din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, am solicitat SRI, Ministerului de Interne şi Ministerului Apărării Naţionale – care, potrivit legii 56/2012, privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Militare, coordonează activitatea ştiinţifică a ASSN –, să răspundă la câteva întrebări:

  • Care este de facto raportul dintre SRI/MApN/MAI şi ASSN?
  • În ce constă în mod concret această coordonare şi ce departament sau instituţie din subordinea SRI/MApN/MAI o realizează?
  • În ce a constat în mod concret contribuţia pe care ASSN şi-a adus-o, de la înfiinţare, în domeniul cercetării ştiinţifice din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională?
  • Câte programe de cercetare ştiinţifică a elaborat ASSN pentru SRI/MApN/MAI şi care au fost acestea?
  • Câte propuneri în domeniul dezvoltării cercetării şi învăţământului din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a făcut ASSN către SRI/MApN/MAI şi în ce au constat acestea?

Din răspunsurile primite de la cele trei instituţii care, potrivit legii, au obligaţia de a coordona ştiinţific ASSN, rezultă că nu a existat nicio contribuţie cuantificabilă şi că cele trei instituţii nu au avut nicio treabă cu activitatea „academicienilor”.

 

Ce răspunde SRI?

Printr-o adresă semnată Biroul de presă, SRI transmite că are competenţe doar în privinţa coordonării Secţiei de Informaţii şi Securitate Naţională a ASSN. Răspunsul, însă, ocoleşte întrebările concrete şi se rezumă să transmită că, în ceea ce priveşte implicarea ASSN în proiectele de interes, „la 17 iunie 2015 a fost lansată spre dezbatere lucrarea «Elemente fundamentale pentru fundamentarea noii Strategii de apărare a ţării», destinată definirii şi clarificării terminologiei din domeniu (de la conceptul propriu-zis de securitate la cel de risc, ameninţare şi vulnerabilitate), (Aceşti termeni erau definiţi deja din Strategia Naţională de Apărare 2010, care nu a mai fost votată în Parlament – n.r.), prin scoaterea în evidenţă a multiplelor dimensiuni ale conceptului de securitate.” Deci, concret, ce a făcut ASSN în afară de a lansa spre dezbatere (nu se ştie cu cine, în ce context şi cu ce rezultat) o lucrare despre terminologie din domeniul securităţii naţionale şi de a folosi nişte temeni ce erau deja definiţi şi contextualizaţi într-un document similar anterior? Nu e clar. Ceea ce e clar este că, din 2015, de când, spune SRI, ASSN a contribuit la „definirea şi clarificarea terminologiei din domeniu”, nu a mai contribuit cu nimic la domeniul cercetării ştiinţifice din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

SRI mai transmite că ASSN a „finalizat” patru reviste, una în 2016, două în 2017 şi una în 2018.

Cine sunt membrii Secţiei Informații și Securitate Națională a ASSN şi ce au făcut ei până acum nu poate fi aflat nici de pe site-ul ASSN. Semnatarii unei consistente părţi din aceste reviste nu au fost şi nu sunt membri ASSN.

 

MAI ne trimite la „academicieni”

Ce spune MAI? Nimic. Adică, răspunde fără să comunice nimic, de fapt. Două treimi din răspuns – semnat Direcţia Informare şi Relaţii Publice – conţin paragrafe din legea de funcţionare a ASSN. A treia parte, citate din Legea 544/2001, privind liberul acces la informaţii de interes public, şi delimitarea de această instituţie despre care legea spune clar că este coordonată ştiinţific şi de MAI. „Având în vedere că ASSN este o instituţie distinctă de MAI, vă adresăm rugămintea de a vă adresa unităţii în cauză pentru răspuns la întrebările care vizează activitatea acesteia”, comunică Internele. De unde rezultă că nici pe segmentul ordine publică nu a existat vreo contribuţie concretă.

 

MApN enumeră generalităţi neverificabile

MApN transmite, prin Biroul de presă, că în activitatea de cercetare, Secţia de Ştiinţe Militare a ASSN a colaborat cu Universitatea Naţională de Apărare (cu care împarte acelaşi sediu – n.r.) pentru „publicarea de articole de specialitate în reviste editate de UNAp, organizarea în parteneriat a unor sesiuni de comunicări ştiinţifice la conferinţele naţionale şi internaţionale desfăşurate în cadrul UNAp şi la elaborarea de studii de specialitate în domeniul ştiinţelor militare, introduse în Biblioteca UNAp”. Fără niciun detaliu, însă.

 

Articolaşe nesemnate, pe post de sinteză a unor presupuse dezbateri

Pe site-ul ASSN nu există rapoarte de activitate. Este publicat doar un calendar de evenimente, începând cu 2016. Adică, după ce în presă au apărut o serie de articole despre ASSN, despre opacitatea instituţiei şi nejustificarea existenţei sale. Înainte de aceasta, luni de zile ASSN sfidase prin tăcere, ignorând toate solicitările de informaţii adresate – isonul fiindu-i ţinut de SRI, MAI, MApN, Preşedinţie şi Guvern, care au refuzat şi ele să facă publice informaţii privind componenţa, finanţarea şi funcţionarea instituţiei.

În ultimii doi ani şi jumătate, sunt menţionate doar trei evenimente concrete (şi acelea, fără detalii elocvente): o sesiune de comunicări ştiinţifice şi o conferinţă, în mai şi iunie 2016, şi o sesiune ştiinţifică în 2017. În rest, în fiecare lună este postat un aşa-zist eveniment. Care se rezumă, însă, la ceea ce „academicienii” numesc sinteza unor dezbateri (nişte articole nesemnate), pe diferite teme, dar care nu include nicio informaţie referitoare la organizatori, la participanţi, la numele sub care a fost organizată dezbaterea, la locaţie şi la dată. Deci, e foarte posibil să nu fi existat nicio dezbatere.

Pentru această activitate. adică pentru trei evenimente concrete, în ultimii trei ani, (două sesiuni de comunicări ştiinţifice şi o conferinţă), şi pentru câteva articole, dintre care unele nu au ca autori membrii ASSN, instituţia a primit, de la bugetul de stat, peste 2,6 milioane de lei, adică, mai mult de 575.000 de euro.

În 2016, suma alocată de Ministerul Educaţiei Naţionale pentru plata indemnizaţiilor membrilor ASSN a fost de 962.204 lei, iar în 2017, de 860.760 de lei, transmit reprezentanţii MEN, invocând bugetul ministerului.

Pentru anul acesta, susţine conducerea ASSN, în raportul adresat Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională din Senat, suma lunară plătită de la bugetul de stat membrilor ASSN este de 68.685 de lei, ceea ce înseamnă un buget anual alocat plăţii indemnizaţiilor de 824.220 de lei.

În ultimii ani, numărul membrilor ASSN a oscilat. Dacă în 2014 au fost 31 de membri, în 2015 – 26, iar din august 2015 – 33 (32 de membri titulari şi un corespondent), în 2016 – 23 (după demisia a 10 membri), în 2017 – 22 (după demisia membrului corepondent), iar în 2018 – 20.

Lista membrilor titulari actuali ai ASSN, publicată pe site-ul instituţiei:

  1. Gheorghe Bărbulescu – se pare, directorul Departamentului de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană din cadrul SNSPA şi preşedintele Senatului universităţii.
  2. Colonel (r) Gheorghe Boaru, conducător de doctorat în Ştiinţe Militare la UNAp.
  3. General de brigadă (r) Viorel Buţă, fost profesor universitar la UNAp şi președinte al Secției de Ştiințe Militare, Informații și Securitate Militară din Academia de Științe Militare.
  4. Prof. univ. dr. Dan Cavaropol, conducătorul Şcolii Doctorale a Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” şi membru în Comisia de Științe Militare, Informații și Ordine Publică din CNATDCU.
  5. Pro. univ. dr. Sorin Cîmpeanu, fost ministru al Educaţiei, în prezent rectorul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București şi preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor din România.
  6. Prof. univ. dr. Adrian Curaj, fost ministru al Educaţiei.
  7. Prof. univ. dr. Vasile Dîncu, vicepremier în Guvernul Cioloş.
  8. General-locotenent, profesor universitar dr. Teodor Frunzeti, fost rector al Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, preşedinte al Secţiei Ştiinţe Militare în cadrul Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România.
  9. Comisar-şef, prof. univ. dr. Adrian Iacob, rectorul Academiei de Poliţie.
  10. Colonel Niculae Iancu, fost rector al Academiei Naționale de Informații.
  11. George Maior, fost director al SRI, actual ambasador al României în SUA.
  12. Dan Mihalache, fost şef al Cancelariei Prezidenţiale, din decembrie 2014 până în primăvara acestui an, actual ambasador al României la Londra.
  13. Colonel, prof. univ. dr. Ion Mituleţu, cadru universitar la UNAp şi fost secretar ştiinţific al Senatului acestei universităţi.
  14. General maior (r), prof. univ.dr. Gabriel Moisescu, fost rector al UNAp până anul acesta, când a fost trecut în rezervă.
  15. Locotenent-colonel, prof. univ. dr. Florin Neacşa, decanul Facultăţii de Pompieri din cadrul Academiei de Poliţie.
  16. Comisar-şef, prof. univ. dr. Cristian Popescu, cadru didactic la Academia de Poliţie, fost pro-rector al instituţiei, în perioada 2013 – martie2016.
  17. Remus Pricopie, fost ministru al Educaţiei, actual rector al SNSPA. Este preşedintele interimar al ASSN, după numirea ca ambasador în SUA a fostului preşedinte al ASSN, George Maior.
  18. General de brigadă, prof. univ. dr. Gheorghe Toma, fost conducător de doctorate la Academia Națională de Informații.
  19. Chestor de poliţie Petru Ţăgorean, adjunct al Direcţiei Generale pentru Relațiile cu Instituţiile Prefectului din MAI.
  20. Comisar-şef, prof. univ. dr. George Ţical, directorul Colegiului Național de Afaceri Interne al Academiei de Poliție şi membru în Comisia de Științe Militare, Informații și Ordine Publică din CNATDCU.

 

Articol publicat şi în Puterea a Cincea.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

jurnalist TIMPOLIS