A devenit aproape o tradiţie ca bâlbâielile Ministerului Sănătăţii, legate de achiziţionarea de vaccinuri să genereze situaţii periculoase din punct de vedere al sănătăţii publice, ultima problemă de acest gen fiind legată de lipsa din maternităţi, inclusiv în Timiş, a vaccinurilor împotriva tuberculozei şi hepatitei B, care trebuie administrate nou-născutului în primele ore după naştere. Conform unor medici timişoreni, lipsa vaccinării îi expune la îmbolnăviri pe nou-născuţi.

O situaţie care se repetă în fiecare an

Ca în fiecare an, Ministerul Sănătăţii întârzie achiziţia dozelor de ser necesare imunizării bebeluşilor cu vaccin anti-hepatic şi anti-TBC. Aşa se face că, déjà, zeci de nou-născuţi din Timiş au fost trimişi acasă din maternităţi fără vaccinările obligatorii care trebuie realizate în primele ore de la naştere.

Conform anunţurilor oficiale, vaccinurile pentru hepatita virală B şi BCG, împotriva tuberculozei vor fi achiziţionate în cursul acestei luni de către Ministerul Sănătăţii, după care vor fi livrate către Direcţiile de Sănătate Publică. Oficialii ministeriali dau garanţii că nou-născuţii restanţieri la aceste vaccinări vor fi recuperaţi ulterior aprovizionării cu vaccinurile necesare, fie prin cabinetele medicilor de familie, fie prin maternităţi. Deşi unii părinţi sunt dispuşi să scoată bani din buzunar, dozele de vaccin nu pot fi procurate nici din farmacii pentru că nu au de unde să le aducă. În aceste condiţii, bebeluşii rămân să fie imunizaţi când autorităţile centrale vor izbuti să depăşească acest impas.

Vaccinarea anti-hepatită B se recomandă în primele 24 de ore de la naştere şi tratamentul anti-tuberculoză se administrează de regulă în prima săptămână. Ambele fac parte din schema de vaccinare naţională pe care statul român o asigură anual, gratuit, în maternităţi, în cadrul Programului Naţional de Imunizare.

“Deja mai mulţi medici de familie din Timiş au constatat că încep să vină bebeluşi care nu sunt vaccinaţi în maternităţi împotriva tuberculozei şi hepatitei B. Eu voi realiza şi o interpelare la Consiliul Judeţean pe această temă. Situaţia este foarte gravă pentru că, după două luni, trebuie continuată schema de vaccinări, lucru foarte dificil în condiţiile în care nu sunt realizate vaccinurile iniţiale obligatorii în maternităţi. Cum să administreze medicul de familie al doilea vaccin împotriva hepatitei B dacă nu a fost realizată prima vaccinare obligatorie, din maternitate ?” îşi arată îngrijorarea medicul timişorean Georgeta Rus, consilier judeţean PDL.

În opinia sa, lipsa acestor vaccinări constituie un pericol real pentru sănătatea copiilor. “Am avut cazul unui copil care a venit din Spania în România, fără să fie vaccinat la naştere, pentru că în Spania tuberculoza este considerată eradicată. Iar aici, în România, a făcut meningită tuberculoasă, cu semi-paralizie, la cinci ani”, ne-a declarat medicul timişorean.

“Deja mai mulţi medici de familie din Timiş au constatat că încep să vină bebeluşi care nu sunt vaccinaţi în maternităţi împotriva tuberculozei şi hepatitei B. Situaţia este foarte gravă pentru că, după două luni, trebuie continuată schema de vaccinări, lucru foarte dificil în condiţiile în care nu sunt realizate vaccinurile iniţiale obligatorii în maternităţi.”

Medic Georgeta Rus, consilier judeţean PDL

Riscuri reale

Timişul ar fi trebuit să primească, pentru trimestrul III al acestui an, peste 4.000 de doze de vaccin BCG şi peste 1.000 de doze de vaccin împotriva hepatitei B.

Deocamdată, neimunizaţi, bebeluşii ajung în familie şi în comunităţi în care există focare de boală şi astfel România rămâne pe un nedorit loc fruntaş în Europa.

Prima doză de vaccin împotriva hepatitei B trebuie administrată copiilor în primele 24 de ore de la naştere, iar următoarele la două şi la şase luni. Riscul de îmbolnăvire nu este de neglijat, dacă ţinem cont de datele statistice: România are un milion de bolnavi de hepatita B, 60% fiind femei, iar o mamă infectată poate transmite boala şi bebeluşului. În cazul imunizării împotriva tuberculozei, medicii pneumologi avertizează că lipsa vaccinului îi poate afecta grav pe nou-născuţi, al căror sistem imunitar este în formare şi, deci, extrem de vulnerabil, mai ales dacă intră în contact cu persoane bolnave sau  purtătoare a bacilului Koch. De aceea, vaccinarea BCG trebuie făcută în primele patru zile după naştere, conform legislaţiei şi recomandărilor Organizaţiei Mondiale a  Sănătăţii.  

Recuperarea copiilor pentru vaccinul BCG este mai dificilă. Un flacon conţine zece de doze şi, o dată desfăcut, valabilitatea serului este de doar două sau trei ore. Astfel, trebuie să se strângă numărul necesar de bebeluşi, de aceea, tot în maternitate este mai uşor.

În tot acest timp, oficialii din Ministerul Sănătăţii  ridică din umeri, dar dau asigurări că dozele de vaccinuri vor ajunge în maternităţi până la finele lunii.

„Au eşuat licitaţiile acelea, nu sunt  furnizori. Acuma, pentru că Danemarca  nu ne mai da sau nu mai produce, nu ştiu  exact, singurii care mai produc sunt bulgarii şi  ei nu intraseră în România şi acuma au  depus documentele pentru autorizaţia de  punere pe piaţă că să poată să intre”, a declarat recent Vasile Cepoi, consilierul ministrului Sănătăţii.

Până ce aceste chestiuni birocratice se vor rezolva, bebeluşii vor  pleca acasă nevaccinaţi împotriva tuberculozei, deşi pot sta în comunităţi în care sunt de ani focare de tuberculoză pulmonară.

Ministerul Sănătăţii a anunţat că va achiziţiona din luna august peste 500.000 doze de vaccin BCG şi peste 200.000 de doze de vaccin hepatitic B. Săptămâna aceasta, anunţă Ministerul Sănătăţii, vor fi recepţionate primele 110.000 de doze de vaccin BCG, urmând a fi distribuite în unităţile din teritoriu.

Totodată, până la sfârşitul lunii august, vor fi recepţionate şi 50.000 de doze de vaccin hepatitic B. Ministerul Sănătăţii a solicitat Direcţiilor de Sănătate Publică teritoriale identificarea tuturor copiilor născuţi în această perioadă şi care nu au fost imunizaţi, în vederea gestionării corecte pentru recuperare la vaccinare.

Refuzul vaccinării este un fenomen care ia amploare

Pe lângă aceste gafe uriaşe ale ministerului, riscantă pentru sănătatea noilor născuţi este şi atitudinea unor părinţi care pur şi simplu refuză vaccinarea. Refuzul părinţilor privind vaccinarea imediat după naştere este un fenomen care ia amploare, un fenomen alarmant, conform oficialilor ministeriali. Aceştia spun că există semnale şi la minister privind refuzul vaccinării, dar nu există un studiu pentru a şti dacă există un fenomen de masă sau sunt manifestări punctuale.

“Va trebui să punem epidemiologii să facă o asemenea analiză. Sunt mulţi vinovaţi pentru că părinţii au ajuns la concluzia că nu este bine să îşi vaccineze copiii. Invităm medicii cu credibilitate să transmită mesaje în acest sens. Multe din boli au fost eradicate tocmai în urma unor procese de vaccinare de ani de zile. Acum nu facem decât să permitem apariţia de noi patologii în România, ceea ce ar fi o mare greşeală”, este punctul de vedere al conducerii Ministerului Sănătăţii.

Şi medicul Raed Arafat, fost secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, avertizează că refuzul părinţilor de a vaccina copiii contra tuberculozei pune în pericol viaţa acestora din urmă, riscul ca ei să dezvolte forme severe ale bolii fiind destul de mare, mai ales în primii cinci ani de viaţă. În acest sens, se doreşte ca Ministerul Sănătăţii să elaboreze ghiduri pentru administrarea vaccinului, urmărirea şi tratamentul reacţiilor adverse, pentru ca părinţii să nu fie surprinşi de acestea şi pentru a se interveni rapid şi corespunzător.

Raed Arafat a spus că, în ultimul deceniu, vaccinul BCG (contra tuberculozei) a contribuit la reducerea la jumătate a numărului de cazuri de TBC la populaţia sub 14 ani în România, unde, în fiecare an, aproximativ 1.000 de copii încă mai dezvoltă forme severe ale bolii. Copiii, dacă nu sunt vaccinaţi, pot dezvolta forme severe de tuberculoză în primii ani de viaţă, o treime dintre aceste cazuri fiind constatate la copii sub cinci ani.

Totodată, pe parcursul a şase luni în care vaccinul nu a fost disponibil, în anul 2011, s-a constatat clinic o sporire a cazurilor severe de tuberculoză la copii.

În România, la un milion de copii vaccinaţi BCG, sunt evitate 356,4 cazuri de tuberculoză severă, în timp ce în alte ţări, la acelaşi număr de copii vaccinaţi, cazurile evitate sunt mai puţine – 29,7 în Suedia, 89,1 în Polonia şi 178,2 în Letonia.  

Anual, în Timiş se înregistrează 803 noi cazuri de tuberculoză, dintre care 689 de cazuri noi şi 114 recidive.

“În ceea ce priveşte refuzul vaccinării, eu nu aş spune că e un fenomen de amploare în Timiş. Contează foarte mult şi cum îşi fac medicii de familie treaba, dacă informează sau nu pacienţii cu privire la riscurile şi beneficiile vaccinării. Schema obligatorie de vaccinări trebuie explicată pe înţelesul părinţilor. Sunt de acord, că, periodic, mai apar vaccinuri în urma unor campanii comerciale, dirijate de companii producătoare, pentru imunizare contra unor boli care nici măcar nu au apărut în România. Dar e cu totul altă poveste în cazul vaccinării BCG, în condiţiile în care România este încă o ţară în care tuberculoza provoacă încă destule probleme”, spune medicul Georgeta Rus.