După o lungă perioadă de timp în care s-a discutat pro și contra despre posibilitatea realizării la Timișoara a unui super-incinerator de deșeuri, semnalele din zona guvernamentală sunt că se renunță la proiect. Din cauza limitărilor impuse de proiectul Deponeului de la Ghizela.

„Dacă s-ar anula finanțarea pentru deponeu, CJT ar ajunge în faliment”

Proiectul super-incineratorului de deșeuri de la Timișoara nu prea mai are șanse să devină realitate, conform noilor declarații pe această temă făcute de parlamentari de Timiș și de reprezentanți ai Guvernului.

În urma unei discuții între mai mulți deputați de Timiș și premierul Sorin Grindeanu, a reieșit că în momentul de față, cel puțin, proiectul incineratorului are șanse zero de realizare.

De vină ar fi limitările impuse de finanțarea europeană în cazul Proiectului de management integrat al deșeurilor în județul Timiș, în care este inclus și deponeul de la Ghizela.

„Proiectul incineratorului este imposibil de pus în aplicare, atâta timp cât toți operatorii trebuie să-și trimită gunoiul la Ghizela, conform înțelegerii cu finanțatorii europeni. Dacă un singur operator, sau un singur oraș nu și-ar mai duce gunoiul la deponeul de la Ghizela, riscăm penalizări foarte mari. Iar dacă s-ar persista cu această situație, s-ar putea să pierdem întreaga finanțare pentru Proiectul de management integrat al deșeurilor în Timiș, ceea ce efectiv ar băga Consiliul Județean și județul în faliment" susține deputatul PSD de Timiș Adrian Pau.

Un proiect cu vechime

Ipoteza unui incinerator local, care să ardă o bună parte din deşeurile municipale şi să scadă simţitor tarifele energiei termice din sistemul de termoficare centralizat, este vehiculată la Timişoara de mai mult de opt ani.

În 2012, a fost înfiinţată în acest sens şi o firmă, International Recycling Energy, cu acţionariat din care face parte Colterm, Consiliul Local şi o companie elveţiană, Raroma, încă interesată de proiect.

Însă, din cauza unor demersuri birocratice, proiectul nu a mai prins contur. Incineratorul ar fi urmat să fie realizat printr-un credit garantat de Primăria Timişoara, în apropierea CET Sud. Cum se estima că se va obţine profit, banii respectivi urmau a fi direcţionaţi sub formă de subvenţie la gigacalorie. Municipalitatea ar fi urmat să garanteze creditul şi să pună la dispoziţie terenul şi utilităţile pentru realizarea investiţiei.

Teoretic, construcţia propriu-zisă a incineratorului ar fi trebuit să înceapă după emiterea ordinului de începere a lucrărilor, condiţionat de predarea amplasamentului liber de orice sarcină. Terenul a fost grevat însă de o serie de litigii, în curs de soluţionare. 

Pe plan local există suficienţi oponenţi ai proiectului, în ultima perioadă fiind lipite în Timişoara afişe realizate de Coaliţia Justiţie Energetică din România, care consideră că incineratorul va avea un impact negativ major asupra sănătăţii publice, economiei locale şi mediului înconjurător.

„Suntem profund îngrijoraţi de perspectiva de a cheltuii zeci de milioane de euro din banii publici pentru un proiect care va împiedica progresul spre obiectivele strategice ale UE de îmbunătăţire a eficienţei resurselor şi care va afecta negativ sănătatea cetăţenilor”, se arăta într-o petiţie pe care timişorenii au fost invitaţi să o semneze.