Chiar dacă, deocamdată, valul migraţionist s-a mai redus, este posibil ca escaladarea uor noi conflicte în zone de risc din Orientul Mijlociu să aducă din nou mii de refugiaţi la graniţele Ungariei şi României. Ministerului Sănătăţii i se atrage atenţia, că în zone de risc, din cauza vecinătăţii cu graniţa, lipsesc cu desăvârşire strategiile anti-epidemii infecţioase. E şi cazul Timişului.

Avertismente şi cam atât

Deşi în ultima perioadă au mai fost semnalate cazuri de boli infecţioase considerate eradicate pe teritoriul României de acum 40 sau 50 de ani, cum e febra tifoidă, în zonele expuse unor epidemii infecţioase, cum e Timişul în cazul unui nou val de refugiaţi, lipsesc cu desăvârşire strategiile locale, regionale sau naţionale legate de gestionarea unor epidemii infecţioase.

Pe diverse canale oficiale, Ministerul Sănătăţii a fost atenţionat că trebuie realizate planuri de lucru şi intervenţie în cazul unor epidemii pentru care s-au acumulat în ultima perioadă tot felul de riscuri suplimentare. Şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii a avertizat în această privinţă autorităţile române. Cu toate acestea, rezultate concrete nu se văd.

Zilele trecute Ministerul Sănătăţii a emis un punct de vedere pe această temă, recunoscând că punctele centrale de monitorizare coincid cu cele şase Centre Regionale de Cazare şi Proceduri de Azil Timişoara, Şomcuta Mare (judeţul Maramureş), Rădăuţi (judeţul Suceava), Galaţi, Giurgiu şi Bucureşti, având o capacitate totală de aproape 1.000 de locuri.

“Strategia” ministerială este următoarea: “La sosirea în centru se face şi o examinare medicală a imigranţilor, ocazie cu care se constată dacă persoana în cauza suferă de vreo afecţiune medicală. În cazul apariţiei unui caz / mai multor cazuri de boţi infecţioase în rândul imigranţilor, cazul / cazurile respective sunt izolate, acestea vor fi spitalizate în spitalele de profil din ţară şi vor primi tratament medical de specialitate corespunzător.”

Cu alte cuvinte, dacă există vreun pacient cu febră tifoidă, de exemplu, acesta va ajunge la spitalele deja aglomerate unde se tratează TBC sau hepatită, fără să existe deocamdată niciun fel de preocupări pentru amenajarea unor rezerve speciale sau a unor spitale de campanie.

Medic: “Există un risc real, mai ales că rata de vaccinare a scăzut”

O parte din medicii timişeni spun că riscul apariţiei unor epidemii în zona de vest a ţării nu trebuie neglijat, mai ales în condiţiile în care rata vaccinării a scăzut dramatic în rândul copiilor, care sunt vulnerabili la rubeolă, rujeolă sau poliomelită. “A fost un subiect care s-a discutat şi la ultimele adunări ale medicilor de familie. În variantă unor valuri de refugiaţi, vor veni pe teritoriul României familii cu o cu totul altă floră microbiană decât cea locală. S-a cerut în acest sens identificarea unei scheme de vaccinare care să fie administrate şi refugiaţilor şi care să asigure o protecţie minimă măcar în cazul unor afecţiuni precum poliomelita, tetanosul sau difteria”, spune medicul timişean Georgeta Rus.

În opinia sa, deficienţele legate de vaccinarea obligatorie de pe plan intern nu fac decât să agraveze riscul existent. “Au fost sincope legate de vaccinul hexavalent, s-a ajuns să se importe din Kazahstan şi, pentru că se bănuia că acele doze ar fi vinovate de unele complicaţii s-a refuzat vaccinarea. Astfel au rămas perioade de luni de zile neacoperite. Or, în aceste condiţii, trebuie identificate foarte clar categoriile de populaţie vulnerabilă şi trebuie luate măsuri preventive, nu trebuie să se aştepte declanşarea unei epidemii”, consideră medicul timişean.