Ca în fiecare an, Direcţia de Sănătate Publică Timiş face controale la locurile de îmbăiere neoficiale din judeţ. Şi tot ca în fiecare an, rezultatele sunt dezastruoase. Cu toate acestea, timişenii continuă să se îmbăieze. O fac însă, adesea, într-un „cocktail” de salmonella şi bacterii periculoase. Şi, cum fonduri pentru amenajări şi igienizări nu există, în fiecare an povestea se repetă.

Albina şi Şag sunt frecventate pe riscul băieşilor

În Timiş, zonele de îmbăiere natu­rale nu sunt autorizate sanitar. Acest lucru a fost confirmat atât de către re­prezentanţii Direcţiei de Sănătate Pu­blică, cât  şi de cei ai Direcţiei pentru Protecţia Mediului Timiş.

Şi în acest an, pe toată perioada verii, Direcţia de Sănătate Publică Timiş ia mostre din aşa-numitele ştranduri naturale de la Şag şi Albina. Amatorii de agrement şi băi în râul Timiş se bălăcesc pe riscul lor. Primele rezultate au reflectat un nivel bacteriologic peste limita admisă. Rezultatul a fost valabil pentru tot râul Timiş. Reprezentanţii DSP Timiş spun că există cirezi de vite sau oi care sunt spălate în apa râului, plus alţi factori care duc la îmbolnăvire. „În urma verificării calităţii apei de îmbăiere în zona Şag şi Albina, din buletinele emise de laboratorul DSP Timiş a reieşit că acestea nu se încadrează în parametrii microbiologici şi fizico-chimici, existând risc de îmbolnăvire”, spun reprezentanţii DSP Timiş.

„Noi luăm probe şi în amonte şi în aval de zonele neamenajate în care se îmbăiază timişorenii. Şi dacă la primele probe, la sfârşitul lunii iunie, s-au găsit urme de salmonella în apă, acum, la ultimele probe luate pe 21 iulie nu am mai găsit salmonella. Chiar şi aşa, însă, apa nu este conformă pentru îmbăiat”, ne-a declarat Dana Şpac, purtătorul de cuvânt al DSP Timiş. Aceasta mai spune că, până în 15 septembrie, vor fi supravegheate zonele naturale neamenajate de îmbăiere prin recoltare bilunară a două probe de apă din râul Timiş, din amonte şi aval de zona de îmbăiere, în Şag şi Albina. Însă aceste supravegheri nu rezolvă problema în sine. Anual se fac peste 20 de acţiuni de supraveghere, inspecţie  şi control. Şi, în ciuda avertismentelor transmise, legate de posibilitatea contactării unor infecţii sau boli din utilizarea acestor locaţii de îmbăiere, numărul persoanelor care utilizează aceste zone de îmbăiere a continuat să rămână de aproximativ 800 – 1.000 pe zona de îmbăiere la sfârşitul săptămânii, în special în perioadele cu caniculă.

În acest sens, tot ca în fiecare an, au fost informate, în scris, Primăriile pe teritoriul cărora se află aceste zone, pentru a avertiza populaţia şi a interzice îmbăierea. Firmelor administratoare  şi Primăriilor li s-a cerut să aibă în vedere dotarea cu recipienţi, aprovizionarea plajelor cu apă potabilă, acordarea primului ajutor în caz de accidente sau înec  şi informarea populaţiei asupra calităţii apei de îmbăiere. Cum însă Primăriile nu au bani pentru acest gen de dotări, e destul de clar că, în următorii ani cel puţin, aceste locuri de îmbăiere apropiate de Timişoara vor rămâne în aceeaşi stare.

Specialiştii DSP Timiş avertizează că în zonele de scăl­dat apele curgătoare sunt caracteri­zate de un grad de poluare accentuat, din cauza adăpatului sau scăldatului animalelor, a prezenţei adăposturilor de animale în albia râului, a păşuna­tului în apropierea malurilor de apă, a exploatărilor de balastiere şi a altor surse de poluare neorganizate. Reco­mandarea generică este una clară: interzicerea scăldatului în zonele res­pective pentru prevenirea îmbolnăviri­lor pe cale hidrică şi accidentală.

Agrement printre gunoaie

Zonele de scăldat intens frecventate de timişeni nu pot fi autorizate inclusiv din vina unora dintre cei care vin aici să se relaxeze. Prin munţii de gunoaie lăsaţi în urmă, unii timişoreni gratargii contribuie din plin la poluarea din zonă şi fac ca aceste zone să nu poată fi autorizate. La Şag  şi la Albina, cel puţin, cu ocazia diverselor campanii de ecologizare organizate în ultimii ani, s-au colectat de fiecare dată tone de gunoaie. Au fost strânse din apă şi de pe plajă pet-uri, doze de bere, prezervative, tampoane şi alte „suveniruri” lăsate pe malurile Timişului. De fiecare dată, însă, după câteva zile de la acţiunea de curăţare, zonele respective erau din nou pline de gunoi.

Primarul comunei Şag, Venus Oprea, spune că nu s-au acordat fonduri pentru amenajarea zonei de scăldat de la Timiş. “În schimb, au fost tot felul de controale şi amenzi, ba de la Garda de Mediu, ba de la Corpul de Control al Prefecturii, ba de la Pompieri. La sfârşit de săptămână este plin de fiecare dată, şi nu putem îngrădi accesul oamenilor în zonă, cum nu putem da nici amenzi, pentru că nu avem competenţe în acest sens”, mai spune Venus Oprea.

În urma unei iniţiative a Primăriei Şag, zona de îmbăiere de la Timiş a fost amenajată, timişorenilor care vin acolo li se împart saci pentru gunoaie, au fost amplasate toalete ecologice şi se face regulat curăţenie şi igienizare. “Am pus o taxă de cinci lei pe maşină, care nu cred că e mare. Chiar şi aşa, unele bariere instalate de către Primărie au fost distruse”, a mai declarat Venus Oprea.

„Noi am făcut controale şi nu ne-au mai fost semnalate în ultima perioadă rampe de gunoi apărute în zona acestor locuri de îmbăiere”, spune Mariana Lorinczi, şeful Gărzii de Mediu Timiş.

Înot printre balastiere, la Periam

Probleme grave legate de poluare au fost semnalate şi într-o altă zonă frecventată de timişenii iubitori de ştranduri natural, la Periam Port. Aici, problemele au început încă din 2000, când Primăria locală a încheiat un contract pentru folosirea Drumului Comunal 30 Periam – Periam Port, pentru extragerea  şi sortarea produselor de balastieră din albia râului Mureş. Întrucât clauzele contractuale nu au fost respectate, Primăria a decis să rezilieze contractul. Chiar  şi aşa, exploatarea pietrişului a continuat să se facă prin perimetrul zonei de agrement, cu trafic cu utilaje grele prin albie, printre casele de vacanţă.

Partea interesantă e că exploatarea produselor pentru balastieră a continuat  şi după ce Lunca Mureşului a fost declarată arie protejată, cu statut de parc natural, fiind interzisă orice fel de exploatare, sortare  şi transport a produselor de balastieră în zonă.

Într-o reclamaţie înaintată Primăriei Periam şi Consiliului Judeţean Timiş, un grup de peste 40 de proprietari de case de vacanţă au sesizat faptul că utilajele  şi camioanele de transport le-au distrus imobilele, au deteriorat drumul de acces către Periam Port  şi au dus la surpări ale malului Mureşului. “Exploatarea pietrişului a continuat să se facă din perimetrul zonei de agrement, traficul cu utilaje grele efectuându-se prin albie, de la staţia de sortare în amonte, fapt care a condus la reducerea drastică a vizitatorilor, care au migrat spre alte locuri în vederea petrecerii timpului liber”, se preciza într-o sesizare trimisă şi Ministerului Mediului. Mai mult, căile de acces au fost amenajate cu deşeuri de beton armat, existând pericolul de accidentare al celor care se încumetau să înoate în zonă. Abia după intervenţia Administraţiei Bazinale de Apă Banat s-au acoperit acele deşeuri cu un strat de nisip.

Din cauza exploatării neautorizate de balast, a existat inclusiv pericolul pierderii unui parteneriat de colaborare între Primăria Mako, din Ungaria, şi Primăria Periam, bazat pe un proiect cu finanţare europeană numit “Punte ecologică peste râul Mureş, între Mako şi Periam”, care prevedea realizarea de o parte  şi de alta a frontierei a unor centre de conservare  şi promovare a valorilor naturale specifice zonei de luncă.

În urma multelor sesizări, Ministerul Mediului a dispus controale în zonă, constatând exploatarea neautorizată de produse de balastieră, dând amenzi de peste 70.000 de lei şi solicitând sistarea exploatării de acest gen. Cum era de aşteptat, sancţiunile au fost contestate, invocându-se, printre altele, că activitatea de exploatare este sezonieră, derulându-se timp de “doar” 11 luni pe an. Abia în urma multiplelor sesizări  şi interpelări situaţia s-a rezolvat parţial, în sensul că balastiera s-a mutat mai departe. Ani de zile, malurile râului au fost erodate de această exploatare, iar zona de agrement a avut de suferit, pierzând mulţi turişti, care nu erau încântaţi de ideea de a înota la câţiva metri de balastiere care sapă.

Controale şi la ştrandurile amenajate

DSP Timiş a efectuat zilele trecute controale şi la 27 de ştranduri din judeţ. În urma acestei acţiuni au fost aplicate sancţiuni, pentru cantităţi insuficiente de substanţe dezinfectante, monitorizarea incorectă a clorului din piscină şi starea vestiarelor.

În majoritatea cazurilor, normele legale specifice sunt respectate, iar condiţiile impuse de legislaţie au corespondent în realitate. Normele care trebuie respectate se referă  la respectarea circuitelor, la avertizările cerute de context, la clorinarea apei şi monitorizarea acesteia, la vestiare, grupuri sanitare, instalaţii sanitare şi surse de apă potabilă, la şanţurile cu apă clorinată din jurul piscinelor şi la instalaţiile pentru duş.

În urma controalelor, în majoritatea cazurilor nu s-au semnalat deficienţe igienico-sanitare, iar  recomandările  specialiştilor s-au referit  în principal la efectuarea analizei zilnice a cantităţii de clor rezidual din apa piscinelor şi la  monitorizarea lunară a parametrilor  microbiologici şi fizico-chimici.