Problema radiaţiilor electrice în Timişoara este repusă pe tapet odată cu solicitarea Agenţiei Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, care vrea un spaţiu cu folosinţă gratuită, în Spitalul Judeţean, pentru monitorizarea nivelului de radiaţii radio, GSM sau WiFi. Ceea ce poate însemna că există indicii că sunt depăşite nivelurile maxime admise.

Sistem de monitorizare pe terasa spitalului

Probabil şi în urma unor sesizări sau auto-sesizări legate de posibile depăşiri ale nivelurilor maxime admise de radiaţii electrice, Agenţia Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii a solicitat administraţiei judeţene atribuirea unui spaţiu gratuit în incinta Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă, pentru instalarea unui post de monitorizare. Conform adresei ANCOM, se doreşte punerea în funcţiune a unui sistem autonom de monitorizare a radiaţiilor electrice pe termen lung, cu o staţie de monitorizare în bandă largă, destinată „monitorizării radiaţiilor electrice pe termen lung, în vederea stabilirii încadrării în limitele legale ale intensităţii câmpurilor electrice generate de sursele de frecvenţă joasă sau înaltă cum ar fi, dar fără a se limita la acestea: radio/TV, GSM, UMTS, WiFi, WiMax, linii electrice de înaltă tensiune”.

Solicitarea este de natură să sugereze că există indicii cu privire la posibile depăşiri ale nivelurilor maxime admise de radiaţii electrice, mai ales că studii riguroase pe acest segment nu s-au făcut în Timişoara în ultimii ani, deşi posibilele surse au tot crescut, numeric.

Staţia de monitorizare va fi instalată pe una dintre terasele spitalului. Pentru montarea sa, Agenţia Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii a fost nevoită să ceară aprobare nu conducerii spitalului, ci Consiliului Judeţean Timiş care administrează unitatea sanitară, deşi, după cum afirmă unii consilieri judeţeni, nu există personal de specialitate care să aprecieze justeteţea unor investiţii şi demersuri la nivelul spitalului. Consilierul judeţean PNL Georgeta Rus spune că de mult timp a solicitat înfiinţarea unei comisii speciale, cu personal din domeniu, care să se ocupe de chestiunile legate de spitale. „Consiliul Judeţean nu are expertiză în acest sens, şi ar fi putut urma exemplul Consiliului Judeţean Arad, unde există o astfel de comisie. Cu toate acestea, nu s-a mai făcut nimic în acest sens. La ultima rectificare s-au acordat bani pentru spitale fără să se mai ia în discuţie înfiinţarea acelei comisii speciale”, explică Georgeta Rus.

Reglementări puţine

Instalarea postului de monitorizare al ANCOM readuce în discuţie problema antenelor GSM. În urmă cu câţiva ani, Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor a solicitat Oficiilor Judeţene pentru Protecţia Consumatorilor, Agenţiilor Judeţene pentru Protecţia Mediului, Autorităţilor Judeţene de Sănătate Publică, Comisariatelor Judeţene de Mediu, precum şi celor patru Institute de Sănătate Publică (Iaşi, Bucureşti, Cluj, Timişoara) să i se comunice numărul de sesizări privind antenele şi releele GSM, pe care instituţiile respective le-au primit. Din totalul de 172 de instituţii la care s-a apelat, doar 89 au răspuns, adică 49 la sută. La sediul APC, 343 de consumatori făcuseră la acel moment sesizări în acest sens.

În România nu există restricţii referitoare la distanţa de amplasare a acestor antene. Primăriile pot să reglementeze acest aspect prin hotărâri de consiliu. Legea face referiri doar la acordul pe care trebuie să şi-l dea vecinii.

Anul trecut, unul dintre cei mai importanţi operatori de telefonie mobilă din România a fost nevoit să-şi demonteze antena GSM şi celelalte echipamente electronice amplasate pe terasa unui bloc ultracentral din Timişoara, de pe strada Craiului, după ce instanţele de judecata au anulat contractul prin care operatorul a cesionat 150 de metri pătraţi din partea superioară a clădirii.