Discuţii cu scântei, finalizate cu promisiunea lui Vladimir Cârpaci că va acorda Primăriei în folosinţă gratuită pentru doi – trei ani clădirea în care a funcţionat Secţia de Pneumologie a Spitalului de Copii, au fost purtate la sediul Primăriei Timişoara între reprezentanţii Municipalităţii şi cei ai clanului Cârpaci. Acestea au vizat tentativa de soluţionare pe cale amiabilă a situaţiilor tensionate referitoare la numeroasele imobile din oraş care au intrat pe căi discutabile în posesia unor cetăţeni romi înstăriţi. 

Drept de folosinţă gratuită – da, donaţie – ba

La întânirea de la sediul Pri­măriei Timişoara au participat Vladimir Cârpaci, deţinătorul imobilului vizat de solicitarea de executare silită, avocatul aces­tuia, preşedintele Uniunii Naţio­nale a Comunităţii de Rromi, Florin Motoi, şi liderul Cen­trului Creştin al Romilor, Rudolf Stanciu.

Pe lista de subiecte pe care primarul Nicolae Robu le-a propus spre dezbatere au figurat clarificări legate de solicitarea Primăriei de executare silită pentru datoria acumulată, în valoare de 365.000 de lei, con­stând în penalităţi pentru nepu­nerea în execuţie a unei sen­tinţe judecătoreşti în cazul imo­bilului de pe b-dul Mihai Emi­nescu, numărul 6, deţinut de Vladimir Cârpaci.

Discuţiile au debutat cu afirmaţia tranşantă a primaru­lui potrivit căruia Municipali­tatea nu va renunţa la niciunul dintre procesele aflate pe rol, insistând că nu doreşte să ana­temizeze o întreagă comunitate. Edilul a apreciat însă că nu tre­buie negate problemele reale cu care Timişoara se confruntă, sem­nalând că o parte semnificativă a imobilelor aflate în litigiu se află în posesia câtorva familii de etnie romă din oraş. Edilul a mai precizat că Primăria va face uz până la capăt de dreptul său de a semnala ilegalităţile comise în întocmirea actului de vânzare-cumpărare a imobilului în care a funcţionat Secţia de Pneumologie a Spitalului de Copii “Louis Ţurcanu”, invo­când un viciu procedural care a făcut atunci imposibilă utiliza­rea dreptului de preempţiune de către Primărie. 

Referitor la propunerea în baza căreia, în contul datoriei cumulate, în valoare de 365.000 de lei, Vladimir Cârpaci ar putea să cedeze Primăriei, cu drept de folosinţă gratuită, imobilul în care şi-a desfăşurat activitatea Secţia de Pneumologie a Spita­lului de Copii „Louis Ţurcanu”, pâ­nă la momentul finalizării lucrărilor de construcţie la noul corp de clădire, primarul anun­ţă dezbaterea ei în proxima şedinţă de Consiliu Local.

Dacă faţă de această pro­pu­nere Vladimir Cârpaci şi-a manifestat disponibilitatea, nu aceeaşi a fost situaţia vizavi de propunerea primarului de a do­na imobilul Primăriei, ca un gest de generozitate făcut în bene­ficiul copiilor din partea unui cetăţean înstărit al acestui oraş. Ideea a fost primită cu indigna­re. Unul dintre cei prezenţi a acuzat un act de discriminare flagrantă, întrucât niciunui ce­tă­ţean străin italian, francez sau de altă naţionalitate nu i s-ar fi solicitat vreodată de către auto­rităţi să doneze un imobil aflat în proprietate personală, pentru că proprietatea privată este ga­rantată prin lege. Iar avocatul a ţinut să precizeze că Vladimir Cârpaci a fost cumpărător de bună-credinţă. 

Decizie de executare silită tardivă?

Referitor la amenda acu­mu­lată în intervalul 2003 – 2013 pentru neefectuarea unor lucrări de întreţinere la faţada imobi­lului-monument de pe b-dul Mi­hai Eminescu numărul 6, Vladi­mir Cârpaci a precizat că a soli­citat în 2010 Primăriei Timişoa­ra o autorizaţie de construcţie pentru efectuarea de lucrări la acel imobil şi că, la acel mo­ment, nimeni nu l-ar fi atenţionat că îi sunt aplicate penalităţile la care se face referire. Avocatul lui spu­ne că există posibilitatea ca so­licitarea de executare silită vi­zând imobilul situat pe b-dul Mi­hai Eminescu nr. 6 să nu poată fi pusă în practică, pe motiv că fapta s-ar fi prescris deja. În plus, acesta susţine că nu există nicio somaţie de executare silită pe numele clientului său, ci pe numele Cârpaci Maria şi Cârpaci Elena, şi că Vladimir Cârpaci a intrat în posesia imobi­lului în cauză abia în anul 2006, în vreme ce sancţiunile la care se face referire “curg” din 2003.

Etnicii romi reclamă că sunt discriminaţi

Reprezentanţii etniei ro­me au mai reclamat şi faptul că se simt discriminaţi şi că mare parte dintre locuinţele la care se face referire au fost cumpărate de către cetăţenii romi înstăriţi pentru ei şi pentru familiile lor. Totodată, au mai apreciat că referirea repetată la clanurile ţigăneşti din Timişoara ar reprezenta un abuz, implicând conotaţii discriminatoare, întrucât în oraş există mai multe familii de romi extrem de înstărite, după cum există şi etnici romi săraci şi că fiecare dintre reprezen­tanţii acestor familii au un nu­me. Iar referirile publice ar tre­bui făcute la persoane şi nu la clanuri, pe motiv că în Timi­şoara există mai bine de 1.000 de persoane care poartă nu­me­le Cârpaci sau Stancu.