Alegerile europarlamentare readuc în discuţie, în România, problema mai veche a softurilor anti-fraudă care trebuiau implementate de ani buni. Din semnalele de până acum, reiese că softul antifraudă are şanse mari să nu fie folosit nici la alegerile europarlamentare din mai.

Un scrutin “de testare” în România

Miza politică majoră a anului 2014 va fi reprezentată de alegerea viitorului preşedinte, fapt care va face ca toate celelalte mize, inclusiv cea reprezen­tată de scrutinul pentru Parlamentul European, să cadă în planul doi. Alege­rile europarlamentare se vor desfăşura, în România, în 25 mai. Românii vor merge la urne pentru a-i alege pe cei 32 de viitori deputaţi care îi vor repre­zenta în Parlamentul European, faţă de 33, câţi sunt în actuala legislatură.

Rezultatele din toate cele 28 de state membre ale Uniunii Europene vor fi anunţate în seara zilei de duminică, 25 mai. Europarlamentarele, prin in­teresul redus pe care îl suscită, benefi­ciază, de regulă, de o prezenţă redusă de urne. Tocmai de aceea, acest tip de scrutin reprezintă un test pentru par­ti­de, respectiv pentru forţa lor de mobili­zare a propriului electorat. În acest sens, europarlamentarele reprezintă un test pentru prezidenţiale, pentru că, în prin­cipiu, candidatul susţinut de partidul care va reuşi cel mai bun scor la scru­tinul european porneşte cu prima şan­să în competiţia pentru prezidenţiale.

Un soft rămas de ani buni la stadiul de proiect

Alegerile europarlamentare rea­duc în discuţie probleme mai vechi, ră­mase nerezolvate, legate de acuzaţiile de fraudă, şi metodele de combatere a fraudei la urne. Pe lângă problema ale­gătorilor decedaţi, în locul cărora exis­tă riscul să voteze alte persoane, atâta vreme cât apar pe liste, Timişul a fost confruntat de fiecare dată, la ultimele tururi de scrutin, şi cu o serie de acuzaţii de vot multiplu. De aceea, în ultimii ani, s-a vorbit despre necesitatea implemen­tării unui soft pentru depistarea rapidă a cazurilor de vot multiplu. În lipsa acestui program, cazurile de vot dublu rămân să fie depistate pe perioadă nedeterminată, însă doar în cazul în care vor exista sesizări de fraude. La alegerile parlamentare de acum doi ani, reprezentanţii A.E.P. Vest spuneau că, deşi acest soft a fost achiziţionat, nu s-a reuşit implementarea sa. În plus, la alegerile parlamentare nu a existat obligativitatea legală a realizării aces­tor verificări decât în cazul în care existau sesizări. Totodată, nu a fost precizat un termen-limită pentru realizarea acestor verificări.

Totuşi, reprezentanţii A.E.P. Vest au precizat că s-a testat soft-ul de combatere a votului multiplu pe câteva circumscripţii electorale, iar rezulta­tele au fost favorabile.

Nu se ştie însă dacă, din nou, se va reuşi implementarea sa până la alege­rile europarlamentare de anul acesta. “Noi ne dorim ca acest soft să se im­plementeze, însă este greu de precizat dacă se va reuşi acest lucru în acest an. Până acum nu am primit niciun fel de adrese oficiale legate de implementa­rea, testarea sau utilizarea acestui soft la alegerile europarlamentare”, decla­ră Nicolae Amzoi, directorul Filialei Vest a A.E.P.

Utilizarea unui astfel de soft ar avea marele avantaj că ar depista ne­regulile în timp real, putând bloca ten­tativele de vot multiplu. Astfel, prin in­termediul acestui soft, listele cu vo­tanţi din secţiile speciale sunt scanate periodic pe parcursul zilei de votare şi apoi trimise la Birourile Electorale Judeţene sau la cel Central, unde sunt confruntate. Sistemul compară CNP-urile din listele electorale cu cele din baza de date naţională de la Evidenţa Populaţiei. Când un CNP apare în două locuri diferite, se declanşează instan­taneu o alertă vizibilă în toate secţiile de votare. În acest fel, oriunde s-ar du­ce să mai voteze, turistul electoral nu ar mai avea sorţi de izbândă.