Înalta Curte de Casație și Justiție nu a stabilit nici până azi termenul de judecată al recursului formulat de Societatea Timişoara, în urmă cu mai mult de patru luni, deşi judecarea acestor cereri se face în regim de ordonanță președințială, de urgență.

Societatea Timișoara a reclamat la Biroul electoral nr. 48 pentru secțiile de votare din străinătate refuzul Biroului secției de votare nr. 61 din Paris de a soluționa întâmpinarea depusă de observatorul său, Constantin Mihai Firănescu, cerând sesizarea organelor de cercetare penală cu privire la săvârșirea infracțiunii de împiedicare a exercitării depturilor electorale, prevăzută de art. 385 alin.1 Cod penal.

Sesizarea a fost respinsă ca neîntemeiată de Biroul electoral nr. 48, prin decizia nr. 10/18 noiembrie 2014, în 21 noiembrie 2014, contestația Societății Timișoara împotriva acestei hotărâri fiind declarată inadmisibilă. Ulterior, în baza Legii contenciosului administrativ, Societatea Timișoara a chemat în judecată Autoritatea Electorala Permanentă (succesoarea BEC) printr-o acțiune depusă la Curtea de Apel București, cerând invalidarea deciziei BEC și trimiterea întâmpinării și a listelor de semnături ale persoanelor vătămate către organele de cercetare penală.

În 19 martie anul acesta, prin sentința civil, Curtea de Apel București a respins cererea ca inadmisibilă. Recursul declarat de Societatea Timișoara, în 17 aprilie, se află pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție-Secția Contencios Administrativ și Fiscal. „Deși au trecut patru luni, iar potrivit Legii nr. 370/2004, pentru alegerea Presedintelui României, judecarea acestor cereri se face în regim de ordonanță președințială, de urgență, cu participarea procurorului, primul termen de judecată nu a fost stabilit nici până acum”, declară, într-un comunicat preşedintele Societăţii Timişoara, Florian Mihalcea.

DNA anchetează, în prezent, posibila obstrucționare a procesului de votare în străinătate la alegerile prezidențiale din decembrie 2014. „Deși dosarul Diaspora a fost preluat în urmă opt luni de către DNA, de la Parchetul General, ancheta se află tot în stadiul cercetării penale in rem, cu privire la fapte”, reaminteşte Florian Mihalcea. Acesta mai spune că Autoritatea Electorală Permanentă, Guvernul şi Ministerul Afacerilor Externe au trimis la DNA mai multe documente, iar în cauză au fost audiate mai multe persoane, între care nu se află însă înalții demnitari cu putere de decizie din timpul alegerilor din 2014, precum miniştrii de Externe, Titus Corlăţean și Teodor Meleşcanu, sau premierul Victor Ponta.

Societatea Timişoara reaminteşte că europarlamentarul Monica Macovei, membru al Societății Timișoara, a depus două plângeri penale împotriva lui Titus Corlăţean şi Viorel Ponta, pentru obstrucţionarea votului românilor din străinătate.