După ani de procese, Direcţia Silvică Timişoara a reuşit să obţină în instanţă desfiinţarea definitivă şi irevocabilă a Asociaţiei Forestiere Societatea Anonimă Nădrag. În numele acesteia a fost revendicată o suprafaţă împădurită de peste 11.000 de hectare, în zona Nădrag, ca “moştenire” a fostului industriaş interbelic Max Auschnitt.
Decizie finală, luată într-o instanţă din celălalt capăt de ţară
În urmă cu trei ani, unul dintre cele mai celebre cazuri de retrocedare din Timiş era finalizat în instanţă, tranşându-se definitiv disputa între Romsilva şi Asociaţia Forestieră Societatea Anonimă Nădrag, care revendica o suprafaţă împădurită de peste 11.000 de hectare, în zona Nădrag, în numele fostului industriaş Max Auschnitt.
În disputa iscată pe acest subiect între Direcţia Silvică Timişoara şi Asociaţia Forestieră Anonimă Nădrag, Judecătoria Lugoj a pronunţat o sentinţă definitivă şi irevocabilă, prin care a validat dreptul Asociaţiei la suprafaţa împădurită revendicată.
Respectiva hotărâre judecătorească nu a fost, însă, pusă în aplicare de Direcţia Silvică şi de Ocolul Silvic “Ana Lugojana”, în a cărui zonă de acoperire se află pădurea de la Nădrag. Reprezentanţii Ocolului susţineau că până nu va fi totul în regulă din punct de vedere al documentaţiei, nu poate fi vorba despre o acţiune de punere în posesie, şi au avut dreptate. Romsilva a iniţiat o acţiune de anulare în instanţă a deciziei prin care s-a dispus retrocedarea. Dosarul prin care solicita constatarea nulităţii retrocedării a fost iniţial pe rolul Judecătoriei Lugoj. Cum reprezentanţii Romsilva au avut dubii legate de procesul de judecată de la Lugoj, pentru că, susţineau ei, Romsilva a pierdut foarte multe procese la această instanţă, procesul a fost strămutat la Tribunalul Oradea. Aici Romsilva a avut câştig de cauză. Instanţa a constatat nulitatea absolută a Hotărârii Comisiei Judeţene de Fond Funciar din subordinea Prefecturii, prin care se valida retrocedarea.
Tribunalul Bihor a anulat validarea retrocedării făcută de Prefectura Timiş, prin sentinţă definitivă şi irevocabilă, hotărârea fiind diametral opusă faţă de cea a Judecătoriei Lugoj, unde s-a judecat în prima fază dosarul.
Ca demers preventiv, pentru a nu fi confruntată pe viitor cu asemenea situaţii, Romsilva nu s-a mulţumit cu atât, solicitând şi desfiinţarea Societăţii Anonime Nădrag, în numele căruia s-a revendicat “moştenirea” lui Auschnitt.
Procesul a început la Judecătoria Lugoj, după care a fost strămutat la Judecătoria Constanţa şi a ajuns, cu recurs, la Tribunalul Constanţa, şi apoi la Curtea de Apel Constanţa, care a dat, recent, sentinţa finală şi irevocabilă în acest caz. Constatând nulitatea absolută a actului constitutiv, a dispus radierea Societăţii Anonime Nădrag.
Acest proces, privind o chestiune de interes strict local pentru Timiş, a ajuns să se judece în celălalt capăt al ţării, la Constanţa. Însă probabil că a fost luată în calcul experienţa anterioară, a procesului pentru suprafaţa retrocedată, pierdut de Romsilva la Judecătoria Lugoj şi câştigat apoi fără probleme la o instanţă din alt judeţ – respectiv Tribunalul Bihor, care a anulat hotărârea dată la prima instanţă lugojeană. Astfel, la Oradea instanţa a constatat nulitatea absolută a Hotărârii Comisiei Judeţene de Fond Funciar din subordinea Prefecturii Prefecturii, prin care se valida retrocedarea de la Nădrag.
Ce s-ar fi întâmplat însă dacă lucrurile ar fi rămas aşa cum le decisese instanţa lugojeană? Este şi acesta un exemplu al modului în care se pot câştiga în instanţă, în sarabanda retrocedărilor, bunuri imobiliare şi funciare cu valori fabuloase, pe baza unor documentaţii şi decizii cel puţin discutabile. „Pentru a nu mai fi confruntaţi cu alte solicitări similare, am reuşit să obţinem în instanţă desfiinţarea Asociaţiei Forestiere Societatea Anonimă Nădrag: procesul a fost câştigat definitiv şi irevocabil, în momentul de faţă nu mai există nicio cale de atac. Litigiul a fost tranşat în favoarea statului, fără niciun fel de discuţie”, ne-a declarat Ioan Oprea, şeful Ocolul Silvic “Ana Lugojana”.
„Revelaţii” târzii
Abia după ce Romsilva, în urma unui maraton judiciar care s-a întins pe mai mulţi ani, şi s-a dus până la faza de apel a reuşit să anuleze retrocedarea, şi să obţină ulterior desfiinţarea Asociaţiei Forestiere “Societatea Anonimă Nădrag”, Consiliul Local Nădrag, în acest an s-a „autosesizat” şi a luat decizia de a trece în domeniul public o parte din suprafaţa revendicată. „Având în vedere necesitatea clarificării situaţiei juridice din evidenţa cadastrală a comunei Nădrag, în sensul rectificării menţiunilor dintr-o carte funciară distinctă, se va consemna în loc de proprietar Societatea Anonimă Română Uzinele Metalurgice Unite Titan, Nădrag, Călan, societate care nu mai există, să se consemneze proprietatea comunei Nădrag”, se preciza în HCL-ul Primăriei Nădrag. Şi în acest caz se poate pune întrebarea ce s-ar fi întâmplat dacă lucrurile ar fi rămas aşa cum au fost tranşate în primă instanţă la Lugoj.
Ancheta din Parlament, rămasă la stadiul de promisiuni
Cazul retrocedărilor de la Nădrag a intrat şi în vizorul deputaţilor din Comisia pentru cercetarea abuzurilor a Camerei Deputaţilor, care au ajuns la concluzia că există nereguli, care pleacă şi de la faptul că, la nivel judeţean, Comisia de Fond Funciar, din subordinea Prefecturii Timiş, a emis succesiv hotărâri de invalidare şi de validare a propunerii Comisiei Locale Nădrag. Adică, a emis două decizii care se bat cap în cap.
Preşedintele Comisiei, deputatul Ioan Stan, a precizat că, la audieri, atât ale reprezentaţilor Romsilva, cât şi ale reprezentanţilor Prefecturii şi ale preşedinţilor Comisiilor de fond funciar, s-au reţinut aspecte ce ridică serioase semne de întrebare: „Susţinerile Regiei Romsilva, referitoare la lipsa vocaţiei succesorale şi, implicit, a dreptului de proprietate, nu au putut fi contrazise nici de Prefectură, nici de primar, iar procedura administrativă derulată la nivelul ambelor Comisii de fond funciar dezvăluie serioase lacune în ceea ce priveşte respectarea cadrului legal aplicabil, care nu permite interpretări şi derogări de la normă”.
Pentru că au mai existat petiţii pe acest subiect , pentru că situaţii similare se regăseau şi în alte zone din ţară şi pentru că era vorba despre 562.000 de hectare, aflate în proprietatea Statului român şi în administrarea Romsilva, conducerea Comisiei parlamentare a decis înfiinţarea unei Comisii speciale de anchetă care să verifice la nivel naţional cazurile de acest gen.
Totuşi, plenul Camerei Deputaţilor a apreciat că nu sunt întrunite condiţiile de fond care să justifice constituirea unei astfel de comisii, iniţiativa fiind respinsă prin votul majorităţii deputaţilor.
Cu toate acestea, în condiţiile în care s-au primit noi memorii cu acelaşi obiect, fapt ce dovedea că starea de fapt de la Nădrag poate avea caracteristicile unui fenomen, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii a Camerei Deputaţilor a continuat cercetările, demarând o anchetă internă. Ancheta a fost, însă, blocată tocmai de instituţia care ar fi trebuit să fie prima interesată ca situaţia să se rezolve: Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.
“Cu toate că plenul comisiei a purtat cu Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor numeroase dialoguri menite să ofere o abordare mai eficientă a modului de analiză şi soluţionare a numeroaselor dosare aflate pe rolul acestei autorităţi, am constatat şi în această perioadă că multe din răspunsurile ANRP-ului sunt formale, fără a da nicio perspectivă asupra momentului soluţionării efective”, preciza deputatul Ioan Stan.
Ultimele comentarii