Degringolada cadastrală care caracterizează încă multe bunuri ale Municipalităţii, dar şi unele evaluări contestabile au provocat minusuri în bugetul local. Mai nou, în litigiile cu greutate, Primăria a început să conteste aceste evaluări.
O miză de trei milioane de euro
Printre altele, actuala echipă de la conducerea Primăriei Timişoara a moştenit de la fosta administraţie şi o serie de contracte problematice de concesionare sau de închiriere pe spaţii deţinute de Municipalitate, în zone bine cotate ale oraşului. Multe dintre aceste relaţii cu concesionarii sau chiriaşii s-au încheiat păgubos pentru Primărie, în alte cazuri litigiile sunt în derulare.
Serviciul Juridic al Primăriei a ţinut să dea ca exemplu litigiul prin care Primăria a fost obligat la plata sumei de 3.428.892 de euro, cu titlu de despăgubiri, pentru investiţia efectuată de firma care închiriase spaţiul de pe strada Vasile Pârvan nr. 9, (Ştrandul Termal). „Corelativ acestei obligaţii firma evacua spaţiul, predându-l instituţiei noastre, liber de orice sarcini”, spun juriştii Primăriei.
Considerând suma acceptată de instanţa de judecată în baza unui raport de expertiză, nejustificat de mare, Primăria a formulat recurs. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul formulat, casând cu trimitere spre rejudecare dosarul Curţii de Apel Timişoara. „Curtea de Apel Timişoara a admis administrarea ca probă de specialitate a unei contraexpertize tehnice în construcţii, în vederea stabilirii cuantumului îmbunătăţirilor cu posibilitatea micşorării sumei. De asemenea, instituţia noastră a formulat pretenţii vizând cuantumul chiriei neachitate”, mai spun reprezentanţii Serviciului Juridic al Primăriei.
Lucru de natură să genereze semne de întrebare asupra valorilor stabilite în urma unor astfel de expertize. „Sunt foarte multe criterii de care se ţine cont atunci când se face o expertiză. Şi unii evaluatori fac referire la o sumedenie de hotărâri de guvern, mai vechi şi mai noi, iar rezultatul poate fi şocant în unele situaţii. Sfatul meu ar fi să se apeleze la un consultant. Indiferent de cât costă, poate că e o cheltuială suplimentară, dar măcar există o certitudine. Este sfatul meu de avocat pentru orice client”, susţine avocatul timişorean Dumitru Ganţ.
Control cu surprize
Încă de acum trei ani, reprezentanţii Primăriei declarau că vor să facă ordine printre imobilele pe care Primăria le deţine, de drept, dar care, de fapt, aparţin unor terţe persoane.
Astfel, s-a solicitat Direcţiei de Urbanism – prin Serviciul Autorizare şi Control Construcţii şi Serviciul Banca de Date Urbană şi Cadastru –, dar şi Poliţiei Locale verificarea modului în care funcţionează bazele sportive şi de agrement din Timişoara, în special cele amplasate pe malurile Begăi. În urma verificărilor pe teren s-a constatat că există firme care au baze sportive şi de agrement pe terenurile Primăriei, pe o suprafaţă de 60 de hectare, dar care nu aveau contract de închiriere cu Municipalitatea. Ulterior nu s-a mai revenit cu amănunte cu privire la locaţiile, administratorii acestor suprafeţe şi finalitatea acestor demersuri de control.
O situaţie încurcată
Multe dintre contractele de concesiune sau închiriere cu probleme sau litigii ale Primăriei derivă şi dintr-o situaţie cadastrală încurcată. De ceva timp, în urma controalelor, Curtea de Conturi a solicitat Primăriei să-şi facă ordine în patrimoniu, să intabuleze terenurile care, scriptic, sunt ale nimănui şi să lămurească situaţia unor construcţii apărute pe terenurile sale.
La ultimul inventar al patrimoniului public al Primăriei, zone cu un istoric cadastral mai mult decât complicat, cum e şi cazul terenurilor din jurul Stadionului „Dan Păltinişanu”, au intrat la categoria „rămâne să vedem.”
Deocamdată, Primăria a stabilit că zona de agrement Stadion face parte din domeniul.
„Pentru acest obiectiv, există mai multe litigii pe rolul instanţelor de judecată. Se vor identifica numărul topografic şi situaţia cadastrală pentru terenurile acestei baze. Se va solicita Biroului Spaţii cu Altă Destinaţie, urmărirea şi transmiterea rezultatelor finale cu privire la stadiul acţiunilor”, menţionau reprezentanţii Municipalităţii.
Cu alte cuvinte, deocamdată, situaţia nu poate fi lămurită. Conform unui proiect publicat anul trecut, Municipalitatea timişoreană îşi dorea să demareze procedura de evidenţiere a sectorului cadastral al zonei Stadion, cuprinse între Stadionul „Dan Păltinişanu” – strada prof. dr. Aurel Păunescu – strada Podeanu – strada Cerna şi bulevardul Iosif Bulbuca.
Specialiştii Primăriei susţineau că o nouă evidenţiere cadastrală a zonei se impune deoarece în urma dezlipirilor succesive, produse în perioada 1946 – 2014, nu se reuşeşte identificarea parcelelor.
Zona de agrement de la Stadion nu este singura în care au existat revelaţii în urma recentelor încercări de inventariere şi clarificare a statului terenurilor şi imobilelor.
De exemplu, reprezentanţii Municipalităţii spun că au fost constatate bunuri neevidenţiate scriptic în evidenţa mijloacelor fixe aflate în patrimoniul municipiului Timişoara: “O parte dintre acestea au un mare grad de degradare şi nu se cunoaşte proprietarul. Acestea au fost înscrise în evidenţa analitică fără valoare, urmând a se clarifica de către Biroul de Evidenţă a Patrimoniului situaţia juridică şi patrimonială, precum şi procedura de evaluare a acestora, în funcţie de cele constatate”.
La Baza Sportivă Dacia, de exemplu, lucrurile sunt încurcate, având în vedere că, potrivit chiar afirmaţiilor reprezentanţilor Primăriei, baza este evidenţiată fără valoare de inventar, iar construcţiile existente sunt construite fără autorizaţie şi se află într-un grad avansat de degradare.
Şi la Sala Olimpia inventarierea a fost prilej de „revelaţii”. A fost identificată în teren o căsuţă administrativă, aflată în spatele clădirii Sălii Polivalente Olimpia. “Această clădire a aparţinut fostului Abator şi nu se găseşte în cartea funciară, fiind construită fără proiect şi autorizaţie de construcţie”, se arăta în procesul-verbal al Primăriei.
În ultimii ani, conducerea Primăriei Timişoara a avut tot felul de surprize legate de patrimoniul deţinut, descoperind terenuri şi clădiri pe suprafeţe mari care de drept ar fi trebuit să fie ale sale, dar care, scriptic, sunt ale nimănui, pentru că nu apar cu niciun proprietar la cartea funciară.
Ultimele comentarii