Pacienţii cu cancer sunt obligaţi să plătească analizele medicale la fiecare şedinţă de chimioterapie, pe motiv că acestea sunt decontate numai odată pe an, arată un raport foarte recent al Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România. La Timişoara, la Clinica de Radioterapie, nu se cer bani pentru analize, dar pacienţii aflaţi în tratament semnalează probleme ce ţin de vicii ale sistemului.

C.O.P.A.C.: Bolnavilor de cancer li se solicită să îşi suporte singuri costul analizelor hematologice

În unele spitale din România este întâlnită o situaţie complet aberantă: bolnavilor de cancer li se solicită, pe durata tratamentului chimioterapic, să îşi suporte singuri costul analizelor hematologice necesare ajustării dozajului medicaţiei chimioterapice, după cum reclama, zilele acestea, preşedintele Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice, Radu Gănescu. Acesta mai spune că motivele pentru care se ajunge în situaţia aceasta sunt numeroase, dar cauza principală este legată de birocratizarea excesivă. „Pacienţii sunt nevoiţi să plătească din buzunarul propriu pentru că nu iau trimitere de la medicul de familie, ca să câştige timp, pentru că se află în tratament şi nu îşi pot permite să piardă vremea sau, în alte cazuri, solicită trimitere, dar li se spune că, pentru luna respectivă, s-a terminat bugetul aferent programului de analize. Au existat însă şi situaţii în care oamenii s-au plâns că sunt trimişi din spital să îşi efectueze analizele pe cheltuială proprie”, spune Radu Gănescu, preşedintele C.O.P.A.C.

În plus, semnalează acesta, o altă disfuncţionalitate a sistemului pune pacientul internat în situaţia de a-şi plăti tratamentul pentru boala cronică de care suferă, pe perioada spitalizării: „Pe durata spitalizării medicul de familie nu îi poate elibera pacientului reţeta pentru tratamentul lui cronic. Asta, în vreme ce medicul specialist nu poate recomanda tratament gratuit decât pentru afecţiunea pe care o tratează, în baza competenţelor sale”. Preşedintele C.O.P.A.C. insistă pe nevoia reglementării acestei situaţii din spitale, motivând că „nimeni nu se internează în spital de dragul internării, ci pentru că are probleme de sănătate de tratat sau pentru că pacientul provine din mediul rural şi, neavând altă soluţie pentru a-şi urma tratamentul, este nevoit să se spitalizeze”.

La Clinica de Radioterapie din Timişoara nu se cer bani pentru analize

La Clinica de Radioterapie din Timişoara, pacienţii aflaţi în tratament semnalează probleme ce ţin de vicii ale sistemului. Niciunul dintre pacienţii internaţi cu care am stat de vorbă nu s-a plâns de modul în care este tratat de personalul medical. „Personalul se poartă cu blândeţe cu noi, poate şi pentru faptul că suntem în situaţia în care suntem, cu această boală care e necruţătoare…”, ne mărturiseşte un bărbat, care stă aşezat pe o bancă, în curtea interioară a spitalului, „ca să mă bucur de soare”.

„Nu, nu ni se cer bani în spital, pentru analize”, ne spune un alt bărbat, trecut de 50 de ani, care a fost operat recent pentru o tumoră a feţei şi care ne vorbeşte cu resemnare despre boală. „Ne-a venit acum nouă rândul, în locul părinţilor noştri”, ne mărturiseşte acesta, dând de înţeles că este conştient de gravitatea diagnosticului şi de faptul că „poate şi pentru că este vorba despre o afecţiune incurabilă, toată lumea se poartă frumos cu noi. De când am fost operat de cancer, nu am fost internat în alte locuri, pentru alte boli, aşa că nu ştiu dacă acolo ar trebui să plătesc de la mine tratamentul pe care îl iau pentru cancer. Aşa că nu aş şti să vă spun cum stau lucrurile în alte părţi. Dar aici nu ni se ia niciun ban”, spune bărbatul.

Problema o constituie însă ceea ce se întâmplă dincolo de pereţii spitalului. Pentru că, spune bărbatul, „pentru o adeverinţă de care am avut nevoie de la Casă (Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate – n.red.) a trebuit să umblu o zi întreagă, din birou în birou, după ce am stat la coadă de dimineaţă de la 6.30, ca să îmi iau număr de ordine”. Şi asta în condiţiile în care avea deja stabilit diagnosticul. „Nimănui de acolo nu îi pasă. Eşti doar un număr între multe alte dosare”, spune bărbatul. Care crede că adevărata problemă a României este birocraţia sistemului, „pentru că oamenii luaţi ca atare pot fi şi buni. Şi mulţi dintre ei chiar sunt. Dar legile ne omoară…”

O doamnă, care însoţeşte o pacientă tânără, internată şi ea cu acelaşi disgnostic, spune că condiţiile de spitalizare s-au îmbunătăţit faţă de acum câţiva ani. Aceasta susţine că nu le-au fost ceruţi bani pentru plata analizelor care se fac periodic pe durata tratamentului.

Amărăciunea cea mare a majorităţii pacienţilor vine mai mult dinspre partea gravităţii diagnosticului. Aceştia sunt copleşiţi în primul rând de vestea unui astfel de diagnostic. Şi de sărăcie. Pentru că „pensiile sunt mici, iar din salariile de mizerie, cu greu ţi-ai putea asigura singur tratamentul şi costurile unui trai sănătos, aşa cum îţi recomandă medicii la externare”, spune o altă doamnă internată pentru radioterapie. Care se plânge tot de birocraţia stufoasă şi de numărul de adeverinţe pe care a avut nevoie să şi le procure periodic de la C.N.A.S. pentru efectuarea controalelor periodice pentru a urmări evoluţia bolii: „Trebuie să stai acolo ore în şir în picioare. Nu contează pentru ei cât eşti de bolnav. Dacă nu ai pe nimeni care să mergă în locul tău, asta e…”

Şeful Clinicii de Radioterapie, medicul Sorin Dema, confirmă că, în cadrul clinicii pe care o conduce, nu le este solicitat pacienţilor să suporte din buzunarul propriu efectuarea analizelor medicale menite să monitorizeze parametri hematologici, pentru eventuale ajustări ale dozajului: „Puteţi vorbi cu oricare dintre pacienţii internaţi în spital, ei  vă pot spune cel mai bine care sunt problemele cu care se confruntă. Dar nu, nu se percep bani pentru analizele efectuate pe durata spitalizării, acestea sunt gratuite”.

Legile aberante din domeniul sănătăţii exasperează pacienţii

În majoritatea covârşitoare a cazurilor, nu medicii care îşi desfăşoară activitatea în spitalele româneşti sunt responsabili pentru spolierea de bani a pacienţilor. Care, deşi plătesc asigurare de sănătate Statului român, sunt nevoiţi să scoată bani din buzunar pentru a-şi plăti o parte din tratamentul de care au nevoie pe durata internărilor. Principalele probleme de care pacienţii care suferă de afecţiuni cronice se plâng la Telefonul Pacientului, proiect implementat de C.O.P.A.C., sunt generate de prevederile aberante ale unor legi din domeniul sănătăţii. Pe care reprezentanţii organizaţiilor de pacienţi le cataloghează drept „ciudate” şi spun că le-au dezbătut în repetate rânduri cu factorii de decizie din Ministerul Sănătăţii. Fără niciun rezultat. Şi despre care Vasile Cepoi, consilierul premierului Victor Ponta pe probleme de sănătate, promite în continuare că se vor modifica. Însă nu acum, ci la semnarea viitorului contract-cadru privind serviciile medicale. Document care se află încă în lucru.

„Este nefiresc ca un bolnav care este internat într-un spital de ortopedie, dar care este cardiac, să nu poată beneficia de tratamentul pentru inimă prescris pe durata internării de specialist, întrucât suferinţa la internare era pentru picior”, admite Vasile Cepoi, citat de Mediafax. Şi proaspăt-desemnatului ministru al Sănătăţii, Nicoale Bănicioiu, pare să i se fi revelat recent gravitatea situaţiei din sistemul sanitar românesc, despre care afirmă, într-un interviu acordat Mediafax, că îi lipseşte umanitatea şi că a fost părtaş la risipirea unor bani publici.

Între timp, însă, pacienţii cu boli cronice internaţi în spital pentru tratarea unor probleme acute trebuie să îşi plătească în continuare, din buzunarul propriu, tratamentul. În plus, sistemul birocratic stufos îngreunează accesul la servicii de sănătate gratuite, mai cu seamă în cazul pacienţilor din mediul rural. Şi aceasta fiindcă, pentru obţinerea unei adeverinţe de asigurat la C.N.A.S., orice pacient, chiar dacă domiciliază în mediul rural, trebuie să se deplaseze  la sediul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate din oraşul reşedinţă de judeţ.

C.O.P.A.C.: „Puţini pacienţi s-au plâns de tratamente neadecvate din partea medicului, majoritatea, de sistem”

Contactat telefonic, preşedintele C.O.P.A.C., Radu Gănescu, ne declară că un aspect pozitiv în ceea ce priveşte semnalele primite de la pacienţii cu boli cronice prin intermediul serviciului Telefonul Pacientului, implementat de C.O.P.A.C., se leagă de îmbunătăţirea calităţii relaţiei medic-pacient: „Întreg sistemul de sănătate ar trebui gândit şi construit pe această relaţie dintre medic şi pacient, care trebuie să fie o relaţie de colaborare, nu de subordonare. De fapt, pilonii pe care ar trebui construit sistemul sunt medicul şi pacientul”. Radu Gănescu mai spune că numărul semnalărilor legate de probleme intervenite în relaţia dintre pacienţi şi medici sau legate de perpetuarea sistemului plăţilor informale, înregistrat la capătul unui an de activitate, a fost mai mic de 3%.

„Puţini pacienţi s-au plâns de tratamente neadecvate din partea medicului, majoritatea solicită informaţii legate de modul de relaţionare cu C.N.A.S., cu Direcţiile de Sănătate Publică judeţene. Mai sunt şi numeroşi pacienţi care solicită lămuriri despre includerea în programele naţionale de tratament. Dar majoritatea celor care s-au plâns semnalează situaţii cauzate de aceste prevederi ciudate ale normelor în vigoare, care impun pacientului să plătească din buzunarul propriu costul medicamentelor pentru tratamentul afecţiunilor cronice, pe perioada spitalizării pentru o criză acută, spre exemplu”, precizează Radu Gănescu. Acesta adaugă şi că au existat numeroase discuţii ale reprezentanţilor C.O.P.A.C. cu reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, inclusiv pe perioada mandatului fostului ministru Eugen Nicolăescu. Discuţii care, însă, nu au rezolvat până în acest moment nimic.