Deşi a fost implementat în 2009, sistemul de pontaj electronic continuă să genereze şi acum controverse şi probleme, la Timişoara. Primăria a fost amendată cu 20.000 de lei. Iar aceasta ar putea fi doar “avansul” unui lung şir de amenzi pe care Municipalitatea ar fi nevoită să le plătească, până la schimbarea sau modificarea acestui sistem care a costat foarte mult la momentul achiziţiei.

Nereguli multiple

Reprezentanţii Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal au efectuat, luna trecută, o investigaţie din oficiu la Primăria Timişoara, verificând în special sistemul de pontaj electronic.

Au fost depistate mai multe nereguli, începând cu omisiunea de a notifica şi notificarea cu rea-credinţă – “întrucât Primăria Timişoara deşi a început, încă din anul 2009, să utilizeze sistemul de pontare electronică a angajaţilor pe baza datelor biometrice, nu a notificat anterior începerii prelucrării datelor biometrice ale angajaţilor” – şi continuând cu prelucrarea nelegală a datelor cu caracter personal, pentru că Municipalitatea nu a realizat informarea persoanelor vizate, pentru prelucrările efectuate în scopul pontării electronice a angajaţilor pe bază de amprente digitale. În plus, reprezentanţii ANSPDCP consideră că Primăria Timişoara a prelucrat date biometrice în mod excesiv faţă de scopul prelucrării (pontarea timpului de lucru al angajaţilor), “în condiţiile în care puteau fi utilizate şi alte mijloace pentru atingerea acestui scop, mai puţin intrusive”, Municipalităţii reproşându-i-se şi “neîndeplinirea obligaţiilor privind confidenţialitatea şi aplicarea măsurilor de securitate, întrucât nu a adoptat suficiente măsuri de confidenţialitate şi securitate a datelor prelucrate (date biometrice)”. În urma acestor constatări, s-a dat un şir de amenzi care au ajuns la suma totală de 18.000 de lei.

Aceasta ar putea fi însă doar prima sancţiune dintr-un lung şir, dacă Municipalitatea nu reglementează aspectele care i-au fost puse în vedere, desfiinţând cu totul sau modificând acest sistem de pontaj electronic rămas moştenire de la fosta administraţie.

Iar şansele de a contesta în instanţă aceste sancţiuni sunt mici, ANSPDCP precizând preventiv că instanţele judecătoreşti au confirmat constant că prelucrarea amprentelor angajaţilor nu se poate realiza decât pe baza unei analize temeinice privind necesitatea şi proporţionalitatea unor astfel de măsuri, iar angajatorul trebuie să identifice soluţii alternative care să aibă un impact mai redus asupra vieţii private a salariaţilor.

În aceeaşi idee, iInstituţia a invocat şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, menţionând că “instanţa europeană a statuat faptul că protecţia oferită de acest articol ar fi diminuată în mod inacceptabil dacă folosirea de tehnici ştiinţifice moderne ar fi permisă cu orice preţ şi fără realizarea unui echilibru între beneficiile folosirii extensive a acestor tehnici şi interesele importante legate de viaţa privată.”

Primarul Timişoarei: “O să dăm cartele angajaţilor”

Primarul Timişoarei, Nicolae Robu, se arată nedumerit de decizia instituţiei specializate pe reglementarea prelucrării datelor cu caracter personal. “Eu m-am mirat că un sistem care funcţionează din 2009, din perioada cât primar era domnul Ciuhandu – nimeni nu s-a plâns de el –, acum nu mai e în regulă. Dacă mi se spune că nu e în regulă, să fie sănătoşi, o să renunţăm la acest sistem şi ne întoarcem la condică, pentru că suntem în anul 2015 şi aşa înţeleg unii că trebuie folosită tehnologia. O să dăm cartele angajaţilor, cartele care sunt transmisibile după cum bine ştim, şi vom pierde astfel controlul prezenţei la lucru fix”, declară edilul. Adăugând că nu e vorba despre amprente, ci despre prelevarea unei matrici de puncte, care apoi e verificată când se face venirea la serviciu şi plecarea de la serviciu.

Întreţinere de 28.000 de lei

Acum şapte ani, când a fost introdus sistemul de pontaj electronic la Primăria Timişoara, au existat unele controverse legate de oportunitatea achiziţiei.

Conform informaţiilor vehiculate atunci, sistemul costase 57.000 de lei, adică peste 13.000 de euro. Acesta înlocuise vechiul sistem, pe bază de cartele, care fusese introdus în 1999. Printre motivele schimbării vechiului sistem s-a numărat şi suspiciunea că o cartelă se putea împrumuta unui coleg, care să o treacă prin sistemul de pontaj.

Cheltuiala făcută de Primărie nu s-a oprit însă la achiziţia în sine. Ulterior, Municipalitatea a încheiat contracte de întreţinere şi dezvoltare a sistemului informatic de pontaj electronic, dar prin negociere fără anunţ de participare, motivând că “serviciile pot fi furnizate numai de un anumit ofertant, din motive legate de protejarea unor drepturi de exclusivitate”. Suma pentru care s-a bătut palma a fost de 28.612 lei pe un singur contract.

Controverse şi contestări

De la început, din 2009, când a fost instalat noul sistem, acesta a fost contestat de o parte din funcţionarii Primăriei şi de Sindicatul Funcţionarilor Publici din Municipalitatea timişoreană. Atunci a fost realizată şi o listă de semnături a celor care nu erau de acord cu noul sistem, menţionându-se că respectivii angajaţi nu sunt de acord cu memorarea amprentei digitale personale şi utilizarea acesteia prin mijloace automate pentru accesul în instituţie. Motivul?„Nu ni s-a comunicat o dispoziţie scrisă a conducătorului instituţiei din care să rezulte obligaţia noastră de a pune la dispoziţie date cu caracter personal, deoarece amprenta digitală este considerată dată cu caracter personal”, spuneau reprezentanţii sindicatului.

În ciuda acestor poziţii adverse, sistemul a fost implementat, achiziţia fiind aprobată de Consiliul Local. Reprezentanţii Sindicatului Funcţionarilor Primăriei Timişoara spuneau însă că unul dintre argumentele cu care s-a reuşit trecerea achiziţiei acestui sistem prin Consiliul Local era fals.  Conform sindicaliştilor, mai mulţi reprezentanţi ai Primăriei au invocat în Consiliul Local că nu Timişoara este prima care implementează acest sistem, pontajul electronic fiind aplicat înainte şi la Primăria Cluj. Reprezentanţii sindicatului spun că, după ani de zile, au primit mai multe comunicări din partea Sindicatului Funcţionarilor Publici din Primăria Cluj, în care s-a precizat că abia în 2011 s-a încercat implementarea acelui sistem de către Municipalitatea clujeană. Şi pentru că nu a existat acordul tuturor angajaţilor, s-a re­nunţat la introducerea acestui sistem la Cluj. “Ca atare, la Timişoara a fost vorba de o minciună ordinară”, spuneau cei din conducerea Sindicatului Funcţionarilor Primăriei Timişoara.

Iniţial se întocmise o listă de semnături cu toţi cei care nu erau de acord cu implementarea acestui sistem. Ulterior, însă, din cauza presiunilor, angajaţii nu au mai susţinut demersul. “Erau mai mulţi angajaţi, peste 60, care au cerut o alternativă la acest sistem de pontaj electronic – condică sau un alt gen de sistem. Fostul primar Gheorghe Ciuhandu a refuzat cu vehemenţă acest lucru”, îşi aduce aminte Tiberiu Negrei, liderul Sindicatului Funcţionarilor Publici din Primăria Timişoara.

În opinia sindicaliştilor, acest sistem nu ar fi trebuit să funcţioneze fără să existe un acord clar, explicit, de la fiecare dintre angajaţii Primăriei şi, în lipsa acestui acord, sistemul nu ar fi trebuit implementat. Sindicatul şi-a exprimat disponibilitatea de a contesta introducerea acestui sistem inclusiv în instanţă. “S-au făcut însă presiuni din partea conducerii Primăriei, şi oamenii care contestau acest sistem nu şi-au mai susţinut punctul de vedere şi în instanţă. Or sindicatul nu poate iniţia un asemenea demers de contestare fără să aibă împuternicirile persoanelor pe care le reprezintă. Ca atare, nu am avut calitatea procesuală de a iniţia un asemenea demers. Lucrul pe care îl afirmam noi atunci, faptul că sistemul nu repectă prevederile legale în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal s-a confirmat acum, prin decizia şi sancţiunea dată de Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Secretarul Primăriei, Ionel Cojocari spunea atunci că angajaţii care nu sunt de acord cu implementarea acestui sistem pot să plece din instituţie. Acum va fi interesant de aflat cine va plăti de fapt, amenzile”, mai spune Tiberiu Negrei.