După scandalul izbucnit la Şcoala Generală 10, din Capitală, unde un profesor  le cerea bani pe un ton imperios părinţilor, jignindu-i, au urmat demisii şi denunţuri şi, conform unor propuneri făcute la Bucureşti, fiecare şcoală îşi va crea propria comisie anticorupţie, care să urmărească şi să denunţe astfel de fenomene. Sindicaliştii din sistemul de învăţământ timişean spun însă că marea corupţie ar trebui căutată în altă parte şi că nu trebuie să se uite cauza care duce la astfel de anomalii în sistemul educaţional: subfinanţarea acutizată.

Măsuri bruşte şi de amploare

Scandalurile legate de banii strânşi ilegal în sistemul de învăţământ, de la părinţii elevilor, au urmări de am­ploare, pe măsură ce apar şi tot mai multe mărturii sau denunţuri cu pri­vire la ceea ce pare a fi un fenomen aproape generalizat. Astfel, un cod de etică pentru şcoli va fi elaborat pâ­nă la 15 iunie, iar cadrele didactice care îl încalcă ar urma să fie sanc­ţionate şi să nu mai poată face parte din acest corp profesional, măsura vizând com­baterea corupţiei, conform anunţului făcut de secretarul general adjunct al Ministerului Educaţiei, Gabriel Is­pas. Acesta a declarat că le-a trans­mis directorilor de şcoli că ministerul a declanşat “o cruciadă îm­potriva corupţiei din educaţie” şi i-a in­vitat pe toţi să fie parte a rezolvării pro­blemei, şi nu cauză a soluţiilor. “Du­pă ce am aprobat strategia antico­rupţie, vom aproba şi codul etic şi vom discuta despre problema de nedemnita­te profe­sională, pentru că, atunci când discu­tăm de nedemnitate profe­sională, per­soana care a fost sancţio­na­tă pen­tru acest lucru să nu mai poa­tă nicio­dată să facă parte din acest corp pro­fesional”, mai spune Gabriel Ispas.

Acesta a mai menţionat că res­pectivul cod etic va putea fi valabil în învăţământul preuniversitar româ­nesc timp de 20 – 30 de ani. Şi anunţă că ministerul face acest lucru pentru a face un învăţământ mai bun: “Profe­sorul nu s-a transformat în otreapa so­cietăţii. Sunt atât de mulţi profesori cu calităţi extraordinare, încât astfel de specimene nu trebuie să întineze imaginea corpului profesional”.

Oficialul Ministerului Educaţiei afirmă că instituţia a în­registrat, on­line, de la declanşarea scandalului de la Şcoala Generală 10 din Bucureşti, 299 de sesizări de fapte de corupţie, dar nu toate s-au confirmat. Cele mai multe sesizări, mai spune acesta, se referă la fondul clasei, la implicarea învăţătorilor, profesorilor şi diriginţilor în colectarea de bani, la vânzarea ma­terialelor auxiliare sau la sugerarea de către cadrele didactice a achiziţiei anu­­mitor broşuri.

La rândul său, ministrul Edu­ca­ţiei, Remus Pricopie, spune că  fon­dul clasei, gestionat de profesori, este ilegal, dar că este dreptul oricărui ce­tăţean din România să contribuie de voie la o activitate: “Acest lucru tre­buie făcut numai de către asociaţiile de părinţi, care nu pot nici ele să im­pună vreo sumă. Este de lăudat gestul mamei care a realizat filmarea. Prin puterea exemplului se pot schimba lucruri”.

Ministrul are termen două săptă­mâni să anunţe un set de măsuri con­crete pentru combaterea neregulilor din şcoli, fiind pus de premierul Vic­tor Ponta pus să rezolve “criza din educaţie” peste noapte, fără a avea şi fonduri să o facă. “Domnule ministru Pricopie, dacă aveţi nevoie şi de re­sursele Corpului meu de Control, vă ajut. Vreau să avem o situaţie foarte clară apropo de ce se întâmplă anor­mal de zeci de ani în învăţământul ro­mânesc, dar acum avem şi puterea po­litică şi dorinţa de a pune capăt. Vreau să terminaţi codurile de etică, vreau să stabilim foarte clar ce se în­tâmplă cu meditaţiile, cu toate cele­lalte, cu fondul clasei. Vreau să avem nişte reglementări foarte clare, pen­tru că abuzurile care sunt relevate nu ştiu dacă sunt simple excepţii sau nu cumva constituie o regulă”, declara prim-ministrul Victor Ponta, în şedinţa de guvern de săptămâna trecută.

“Comisii anticorupţie în fiecare şcoală

Ca urmare a acestor declaraţii, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti a anunţat că fiecare şcoală va desemna o comisie internă care să verifice o posibilă încălcare a preve­derilor legale privind implicarea ca­drelor didactice în colecta de bani de la părinţii elevilor, pentru diferite ac­tivităţi. Astfel, I.S.M.B. a transmis că­tre toate unităţile de învăţământ pre­universitar o adresă prin care le so­licită măsuri urgente prevenirea şi combaterea corupţiei în educaţie.

Conform Inspectoratului, la nive­lul fiecărei şcoli se va constitui o co­misie care va efectua o verificare in­ternă privind o posibilă încălcare a prevederilor legale în vigoare referi­toare la implicarea cadrelor didactice sau a altor angajaţi ai unităţii, în strân­gerea de sume de bani de la părinţii elevilor. Comisia va elabora un raport, la care vor anexa toate documentele justificative, în maximum trei zile lucrătoare de la constituire, şi va îna­inta documentul consiliului de admi­nistraţie al unităţii de învăţământ.

Potrivit I.S.M.B., consiliul de administraţie al şcolii va lua, în func­ţie de concluziile cuprinse în raport, măsuri legale ce se impun, respectiv va elabora în regim de urgenţă un plan de măsuri în vederea informării, pre­venirii şi combaterii actelor de corup­ţie ce pot să apară în unitate, ţinând cont de vulnerabilităţile identificate, şi va numi prin decizie o comisie de cercetare disciplinară care va cerceta presupusele abateri ale persoanelor implicate, cu respectarea Legii Edu­caţiei Naţionale şi a prevederilor Co­dului Muncii.

Persoanele vinovate de încălca­rea legii, au mai ţinut să spună repre­zentanţii Inspectoratului, vor fi sanc­ţionate drastic. De asemenea, “vor fi sesizate de urgenţă organele compe­tente în condiţiile în care se va con­stată că anumite fapte îmbracă prin natură lor caracter penal”. 

Părinţii pot strânge bani, cadrele didactice nu trebuie să-i ceară

În mod normal, Primăriile şi Mi­nisterul Educaţiei trebuie să asigure consumabilele, renovările şi mobi­lie­rul şcolar. Primăriile, însă, nu au fon­duri suficiente, iar sumele defalcate pe elev, care vin de la Ministerul Educa­ţiei sunt foarte mici. În aceste condi­ţii, în destul de multe unităţi şcolare din Timiş, comitele şi asociaţiile de pă­rinţi sunt cele care se ocupă de strân­gerea fondurilor pentru achiziţiona­rea de cretă, bureţi, găleţi şi alte ma­teriale necesare.

“Aceste comitete, consilii sau asociaţii de părinţi sunt singurele care pot atrage aceste sume de bani. Potri­vit articolului 53, aliniatul 2 din Ordi­nul 4925/2005, personalul didactic nu operează cu aceste fonduri. Acest lucru este cunoscut de toată lumea, iar în Timiş nu au existat cazuri în care profesorii sau învăţătorii să solicite bani”, susţin reprezentanţii Inspecto­ra­­tu­lui Şcolar Judeţean Timiş.

Lider sindical “Spiru Haret”: “Este o campanie dirijată”

Profesorul Virgil Popescu, liderul sindicatului cadrelor didactice din învă­ţământul preuniversitar “Spiru Haret” Timiş, spune că tot ce se întâmplă în prezent pare o campanie dirijată care până acum pare să aibă ca scop deni­gra­rea întregului sistem educaţional. “Din punctul meu de vedere, este o campanie făcută cu un anumit scop, şi e trist ce se întâmplă, pentru că nu tot sistemul este format din bandiţi, infrac­tori. Nu ştiu ce se ascunde în spatele acestei campanii, dar orice domeniu are uscăturile lui, nu se poate accepta blamarea unui întreg sistem”.

Virgil Popescu mai spune că nu este niciun secret că banii de la acest fond al clasei se duc pentru asigurarea unor materiale şi condiţii decente, pe care Statul nu este în stare să le asigu­re: “Este un lucru care se cunoaşte de ani de zile. De aceea, nu înţeleg ce se întâmplă cu acest scandal de acum, parcă de o lună nu se mai vorbeşte des­pre nimic altceva. Nimeni nu contestă faptul că acele cadre didactice care au încălcat legea trebuie să plătească. Dar ceilalţi să fie lăsaţi în pace.”

Lider sindical Alma Mater: “Ministerul Educaţiei nu a ştiut să gestioneze problema”

La rândul său, profesorul univer­sitar Ilare Bordeiaşu, lider al sindi­catului “Alma Mater” Timiş, precizează că problema s-a discutat şi în Consiliul Executiv “Alma Mater”, concluzia fiind că Ministerul Educaţiei nu a ştiut să in­tervină prompt şi să gestioneze aceas­tă situaţie. “Cei vinovaţi trebuiau ex­cluşi imediat din sistem, nu după pre­siuni şi după ce totul a luat o amploare prea mare. Se ştie foarte clar că, de ani de zile, tocmai din cauza subfinanţării, sistemul educaţional funcţionează şi prin această formă de susţinere, a banilor strânşi de părinţi şi folosiţi pentru a cumpăra table, cretă, bureţi, parchet şi aşa mai departe”.

Ilare Bordeiaşi mai spune că re­prezentanţii statului care se erijează acum în anchetatori şi spun că nu au ştiut asta sunt ipocriţi, şi probabil că ei înşişi au încurajat acest fenomen: “Pro­­blema se pune destul de simplu. Are Statul bani să finanţeze integral învăţă­mântul, la standarde decente? Sau tre­buie să participe şi părinţii, cu ce pot? Dacă aşa stau lucrurile, atunci să se legalizeze aceste practici, care oricum există de ani de zile”, spune liderul sindical timişean.

Preşedinte Edu-Cer: “S-a ajuns prea departe”

Ştefan Vlaston, preşedintele Asociaţiei pentru Educare şi Cercetare, consideră că fenomenul strângerii de bani s-a generalizat şi că nu este normal ca acest fond al clasei să nu se cheltuie transparent, de către părinţii care contribuie cu bani, nu de către cadrele didactice. “S-a ajuns prea departe, la o lăcomie şi o lipsă de bun simţ care au făcut ca unii profesori să le ceară de la obraz părinţilor bani şi să le persecute copiii, în cazul în care nu se conformează. Fenomenul este foarte răspândit, lipsind poate din acele grupuri şcolare din mediul rural, unde nu sunt bani”.

Pe de altă parte, afirmă Ştefan Vlaston, nu se poate ignora faptul că subfinanţarea şi salarizarea sub limi­tele decenţei îi împing unii profesori la gesturi iresponsabile, ieşite din norma­litate: “S-au ajuns astfel la nişte abe­raţii, care nu văd cum pot fi oprite. Am văzut că la Bucureşti Inspectoratul Şco­lar a avut iniţiativa constituirii unui soi de comisii anticorupţie în şcoli. Dar dacă ele vor fi formate din profesori corupţi, e clar cât de eficiente vor fi.”