Liviu Dragnea pare să nu fi renunţat la proiectul regionalizării, judecând după râvna cu care Consiliul Judeţean Timiş îşi caută noi sedii pentru instituţii din subordinea sa.

Incubator de afaceri abandonat

Consiliul Judeţean Timiş îşi caută noi terenuri şi clădiri în Timişoara şi comunele limitrofe, şi de această dată a luat în vizor un imobil al Ministerului Apărării din Giroc, de pe Calea Timişoarei. Este vorba despre un teren de 9.125 de metri pătraţi şi o suprafaţă construită de 816 de metri pătraţi la sol.  

Clădirea, spune CJ Timiş, a fost transmisă în administrarea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, în vederea utilizării în scop de incubator de afaceri, prin hotărâre de guvern din 2003, având o valoare de inventar de 2.891.300 de lei.

„În prezent, imobilul nu este utilizat, este proprietate publică a Statului Român, motiv pentru care, având în vedere solicitările pentru acordarea de spaţii necesare desfăşurării activităţii formulate atât de instituţiile din subordinea Consiliului Judeţean Timiş, cât şi de alte instituţii publice şi asociaţii, ONG-uri, etc, Consiliul Judeţean propune solicitarea trecerii imobilelor din domeniul public al Statului, aflate în administrarea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, în domeniul public al Judeţului Timiş şi administrarea Consiliului Judeţean Timiş”, se arată în argumentaţia CJ Timiş.

Pregătiri pentru regionalizare?

Intenţia de preluare a clădirii din Giroc pare a fi un indiciu că administraţia judeţeană se pregăteşte pentru proiectul mai vechi de regionalizare al lui Liviu Dragnea, care ar fi presupus trecerea multor structuri în subordinea sa.

În 2015, aceeaşi regionalizare era invocată ca motiv pentru care conducerea administraţiei judeţene era gata să-şi treacă în patrimoniul instituţiei, prin achiziţie, imobilul cu care se învecina Palatul Administrativ, pe bulevardul Revoluţiei, respectiv fostul sediul a Fiscului, rămas aproape gol din momentul mutării Direcţiei Generale a Finanţelor Publice în sediul din Piaţa 700.

Mai mulţi consilieri atrăgeau atenţia, de atunci, asupra acestei tranzacţii, arătând că, tocmai pentru că existau dubii legate de evaluare, au fost propuse două amendamente, care prevedeau ca valoarea de cumpărare a imobilului să nu depăşească suma de ipotecă de 4.129.488 de lei, impusă de Administraţia Finanţelor Publice Timişoara, şi să se efectueze trei rapoarte de evaluare de către trei societăţi distincte. În plen se spunea tot atunci că „sunt nişte preţuri de parcă era o clădire din Bucureşti, toată din sticlă, deşi are geamurile sparte, iar tencuiala e căzută şi pe dinafară, şi pe dinăuntru”.

Mai mulţi consilieri judeţeni mai declarau că există un interes suspect legat de achiziţionarea acestei clădiri, cu atât mai mult cu cât descentralizarea nu mai poate fi invocată ca pretext pentru această tranzacţie.

Imobilul, care are o suprafaţă de 3.200 de metri pătraţi, aparţinea unei firme aflate în procedură de insolvenţă. Asupra clădirii Administraţia Finanţelor Publice Timişoara instituise o ipotecă în valoare de 4.129.488 de lei.

„Nu s-a mai pomenit nimic de această tranzacţie, probabil că nu a ieşit aşa cum s-a dorit, şi atunci nu a mai fost interesantă. Acum văd că există din nou interes legat de spaţii, probabil că se aduce din nou în discuţie regionalizarea. Oricum, dinspre Liviu Dragnea nu ştii niciodată la ce să te aştepţi. Impresia, nu doar a mea, a fost că este un expert în aburit. Între timp, dintre promisiunile iniţiale pentru Timişoara nu prea vedem că se concretizează mare lucru”, spune consilierul judeţean PNL Tiberiu Lelescu.