Secţia ultramodernă de arşi de la Timişoara, o promisiune uitată

Cea de la Bucureşti a rămas în conservare, şi după inaugurare

sectie arsi nefolosita bucurestiÎn urma controalelor extinse iniţiate după tragedia din Bucureşti, de la clubul Colectiv, şi la Timişoara s-a constatat că există cel puţin şapte cluburi în care s-ar putea produce incendii similare. Pe acest fond, este cazul să ne reamintim de promisiuni ale Ministerului Sănătăţii, care susţinea în 2013 că în doi ani Timişoara va avea una dintre cele mai moderne secţii de tratare a pacienţilor cu arsuri grave. E final de 2015, dar la Timişoara nu există o astfel de secţie.

 

O tragedie care s-ar putea repeta oricând

Controalele făcute după incendiul devastator din Bucureşti, de la clubul Colectiv, au adus şi în Timişoara constatarea că sunt şapte cluburi care nu au aviz de funcţionare din partea pompierilor. Numele acestora nu au fost făcute publice, pentru a nu le aduce prejudicii de imagine, spun reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Banat al judeţului Timiş.

Caz în care ar trebui rememorate şi promisiunile guvernamentale din 2013, conform cărora la Timişoara ar fi urmat să se realizeze în doi ani un centru ultramodern pentru preluarea pacienţilor cu arsuri majore. Acum doi ani, oficiali ai Ministerului Sănătăţii dădeau asigurări că până în 2015 vor fi înfiinţate încă trei puncte medicale care să preia pacienţii cu arsuri majore, în Timişoara, Târgu Mureş şi Iaşi, proiectul fiind finanţat cu ajutorul Băncii Mondiale. „Până acum, aţi observat, totul ducem la Bucureşti. Orice se întâmplă, un ars grav, imediat merge la Bucureşti. În următorii doi ani, cu programul Băncii Mondiale, o să reuşim să avem un număr de paturi de «arşi», cel puţin în încă trei locuri din ţară în afara Bucureştiului. La secţiile de «mari arşi » nu îţi trebuie zeci de paturi, de regulă vorbim de patru până la şase paturi de bolnavi, pe care noi îi numim «arşi mari»”, declara, la acea vreme, secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, dr. Raed Arafat.

Potrivit reprezentanţilor ministeriali, în urma acestor investiţii, toate cazurile de pacienţi cu arsuri grave la Bucureşti urmau să ajungă la centrul regional cel mai apropiat.

„Din păcate, am trecut prin fenomene care ne-au arătat că putem să avem un număr mare de pacienţi arşi deodată. La acestea se adaugă situaţiile care apar zilnic, cel puţin în două-trei judeţe mai apare câte un «ars mare» de la un incendiu sau un accident de muncă”, menţiona tot atunci Raed Arafat.

Şi tot din păcate, aceste planuri nu au avut nicio urmare, şi în 2015 se poate constata că, în cazul Timişoarei, proiectul nici măcar nu a trecut de stadiul preliminar al documentaţiei necesare obţinerii unei finanţări de la Banca Mondială.

Secţia de la Bucureşti, rămasă în conservare

Din promisiunile de acum doi ani, s-a reuşit doar finalizarea unei astfel de secţii la Bucureşti, care a fost inaugurată în primăvară, şi a rămas… în conservare. La inaugurare, ministrul sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, a declarat că „este o unitate de elită, prima dintr-o serie, practic este pilonul astăzi, este prima dintr-o serie de cinci astfel de unităţi pe care vrem să le facem. Celelalte unităţi vor fi deschise în celelalte centre universitare: Cluj, Timişoara, Târgu-Mureş. Este important să deschidem şi alte centre în ţară, pentru a nu pierde timp cu transportul pacienţilor, iar timpul este esenţial.”

Însă, de la data inaugurării şi până în prezent, unitatea de elită nu a funcţionat. Pe această temă s-au făcut zilele acestea interpelări la nivelul Parlamentului. Ioan Tămâian, unul dintre deputaţii iniţiatori ai interpelării, declară că este absurd ca, într-o astfel de situaţie critică, să ai la dispoziţie o secţie ultramodernă de tratare a pacienţilor cu arsuri grave şi să nu o foloseşti, pentru că nu ai găsit o formă de începere a programului sau pentru că nu ai reuşit nici măcar să angajezi personal medical. „Mi se pare, în afară de managementul deficitar, o lene crasă manifestată, şi o mostră a relaţiilor defectuoase dintre Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Finanţelor. Într-o astfel de secţie, de exemplu, ar fi fost posibilă inclusiv estomparea cicatricilor pacienţilor cu arsuri de la clubul Colectiv”, mai spune Ioan Tămâian.

Print Friendly, PDF & Email