După ce s-a iniţiat pe rolul Tribunalului Timiş procesul de insolvenţă care vizează primul institut de proiectare important din vestul ţării, Iprotim, la Consiliul Judeţean Timiş se discută aprins modul de preluare a arhivei respectivei societăţi. Şi aceasta pentru că o parte din consilierii judeţeni au rezerve legate de preluarea în vrac a acestor documente, multe considerate de importanţă strategică şi cu caracter confidenţial.

Rezerve şi îngrijorări legate de preluarea arhivei

Numele Iprotim nu are nevoie de alte prezentări pentru funcţionarii cu ceva vechime în administraţia locală. De acest prim institut de proiectare important din vestul ţării s-au legat documentaţiile multor proiecte extrem de importante pentru Timişoara şi judeţ, în ultimii zeci de ani. Din păcate, ca în multe alte cazuri în care societăţi cu perspective şi tradiţie au ajuns să aibă un parcurs surprinzător, împotriva societăţii a fost deschisă, anul trecut, la Tribunalul Timiş, procedura de insolvenţă.

Ţinând cont de documentaţiile extrem de importante pentru administraţia locală din arhiva societăţii, multe cuprinzând informaţii confidenţiale sau cu caracter de secret de serviciu, în luna iulie Tribunalul Timiş a trimis Consiliului Judeţean Timiş o adresă prin care solicită desemnarea unei echipe specializate, care să sorteze şi să preiaa documentele aflate în arhiva Iprotim SA.

Ca atare, CJ Timiş a întocmit un proiect de Hotărâre de Consiliu Local, pus pe ordinea de zi a ultimei şedinţe de plen, în care se stipulează că “se constituie comisia de preluare a studiilor de teren şi documentaţiilor elaborate pentru realizarea investiţiilor de orice fel, a elementelor de infrastructură, de gospodărie comunală, precum şi a lucrărilor de amenajare a teritoriului şi urbanism – studii şi proiecte de sistematizare elaborate înainte de 1990 – aflate în arhiva Societatii Iprotim.”

În momentul adoptării, au început însă discuţiile, legate de faptul că aceste documente, unele extrem de importante şi sensibile ca şi caracter, nu pot fi preluate fără specialişti în arhivistică, în caz contratr putându-se ajunge ca aleşii judeţeni să dea cu subsemnatul pentru eventualele lipsuri constatate post-factum în arhivă.

“Cu toţii ştim importanţa acestei arhive pentru siguranţa noastră în cazuri extreme, securitate, dezvoltare sau infrastructură. De aceea, cred că este foarte indicat, mai ales că această arhivă a stagnat în diverse locuri, fiind ruptă în bucăţi, să facem un inventar la preluare. Prin urmare, doresc să fac un amendament prin care propun ca, în mod obligatoriu, să se facă la preluare inventarul arhivei Iprotim. În cazul în care nu se face un inventar la preluarea arhivei, noi vom vota împotrivă, pentru că nu vrem ca informaţiile şi documentele extreme să pice pe alte mâini la preluare”, a declarat în plen, în numele grupului de consilieri liberali, consilierul judeţean PNL Marian Vasile.

În urma acestei declaraţii, conducerea CJ TImiş a recunoscut că nu are specialişti în arhivistică şi că respectivele documente urmau să fie probabil primite în vrac. “Dacă sunteţi de acord să facem ce aţi propus, atunci trebuie să fiţi de acord să angajăm o firmă care are personal specializat să facă inventarierea şi arhivarea, pentru că, noi, Consiliul Judeţean, nu avem nici măcar o persoană angajată specializată în acest sens. Dacă dorim să se facă o inventariere anticipată şi o arhivare a tot ce preluăm în condiţiile legii, atunci , deşi nu avem o hotărâre în acest sens, vă propun să împuternicim executivul să angajeze o firmă care are prin statut posibilitatea de a găsi o formulă de inventariere, arhivare şi preluare în cunoştinţă de cauză şi în condiţiile legii”, spunea, în aceeaşi şedinţă de plen, preşedintele CJ Timiş, Titu Bojin.

Probabil şi având experienţa unor hotărâri controversate, ajunse ulterior subiect de anchete (cum este cazul de acum celebrelor decizii legate de finanţarea cluburilor sportive), o bună parte din consilierii judeţeni au solicitat şi ei angajarea unei firme care să răspundă pentru preluarea arhivei în condiţii legale. “Amendamentul propus este foarte bun, pentru că societatea civilă cu răspundere limitată care a făcut corespondenţa cu Consiliul Judeţean, spune în ultima frază «vă rugăm să ne comunicaţi modalitatea în care doriţi să efectuaţi această operaţiune şi data la

care pot fi începute operaţiunile.» Deci, este clar că noi trebuie să le comunicăm cum dorim să fie derulată această arhivare, iar dacă facem acest amendament, destul de pertinent, suntem acoperiţi de orice problemă ulterioară”, s-a menţionat în plenul CJ Timiş.

Preşedinte Comisie Economică a CJ Timiş: “Trebuie să ne protejăm, nu preluăm aşa o arhivă fără specialişti”

Până la urmă, după insistenţe pe această temă şi după ce s-a confirmat de către conducerea administraţiei judeţene că “acolo sunt camioane întregi de documente care trebuie inventariate după ce au fost inventariate şi arhivate de firma care a fost desemnată de Tribunalul Timiş”, s-a reuşit să se aprobe în plen amendamentul prin care se propunea contractarea unor servicii de specialitate pentru preluarea acestei arhive.

Preşedintele Comisiei Economice a CJ Timiş, Gheorghe Bologa, care se numără printre consilierii care au solicitat angajarea unei firme de specialitate, spune că este foarte bine că s-a adoptat acel amendament, pentru că o asemenea operaţiune de preluare trebuie să se facă doar cu asistenţa unei firme de specialitate. “Trebuie să ne protejăm, pentru că nu putem prelua pur şi simplu documente de arhivă foarte importante fără să avem specialişti în domeniu. Acesta este motivul pentru care am dorit ca predarea-primirea să se facă cu o ajutorul unei societăţi de profil, care ştie ce înseamnă regimul unor documente cu informaţii confidenţiale, cu caracter de secret de serviciu. Nu putem spune că la arhive, ca la fotbal, se pricepe toată lumea. Nu ne jucăm cu documente cu caracter de secret instituţional”, mai spune Gheorghe Bologa.

Inventariere cu nebuloase, decisă în 2004

Situaţia de fapt din prezent, când se constată că nu există personal de specialitate, pentru o predare-primire în condiţii legale, cu individualizarea cantităţilor exacte de documente, şi a specificului acestora, este una surprinzătoare raportată la faptul că în urmă cu 11 ani, pe vremea când CJ Timiş era condus de Dan Ioan Şipoş, administraţia judeţeană adoptase o hotărâre prin care stabilea constituirea unei comisii de inventariere a studiilor şi documentaţiilor din arhiva Iprotim.

Or, este ciudat să existe nedumeriri după mai bine de 11 ani de la acea hotărâre, care tocmai a fost anulată prin noua decizie adoptată la ultima şedinţă de plen a CJ Timiş. Este greu de spus acum, şi total lipsit de relevanţă, din perspectiva anulării acelei hotărâri, dacă acea Comisie s-a constituit sau a funcţionat vreodată şi care este rezultatul activităţii sale.

Cert este că, deşi această preluare de arhivă poate părea un demers strict birocratic sau administrativ, lucrurile nu sunt chiar atât de simple. O dovadă în acest sens este faptul că în urmă cu trei ani o parte din presa locală susţinea că mai multe secrete sensibile ale Timişoarei au ajuns să fie dezbătute în instanţă după ce SRI a luat decizia să verifice în ce stadiu sunt dosarele cu informaţii confidenţiale şi cine are acces la ele. Vizată era atunci inclusiv arhiva Iprotim şi, conform unor informaţii pe surse, în urma controlului reprezentanţii SRI au fost nemulţumiţi de numărul mare de persoane care aveau acces la aceste documente de arhivă, dând şi o amendă pentru neregulile descoperite. Or, dacă aceste documentaţii interesează SRI, este lesne de înţeles că au o importanţă mare, chiar dincolo de caracterul lor administrativ şi, de aceea, nu pot fi predate oricum şi oricui.

Una dintre cele mai cunoscute societăţi de proiectare

Iprotim SA a continuat activitatea primului institut de proiectare din regiunea Banat, fondat în anul 1957. De la început, firma a deţinut toate specialităţile necesare elaborării proiectelor complexe în domenii precum urbanism, construcţii, instalaţii în constructii, alimentare cu apă şi canalizare, îmbunătăţiri funciare, drumuri, studii de circulaţie, studii geotehnice şi topografice. În anul 1962 firma avea 200 de angajaţi şi se numea Direcţia de Sistematizare, Arhitectură şi Proiectare în Construcţii.

În anul 1971 compania a fost reorganizată ca un Institut de Proiectare numit Iprotim, cinci ani mai târziu atingând numărul maxim de angajaţi: 830.

În anul 1991 institutul s-a transformat în societate comercială pe acţiuni.- conform legii 15/1990, în care acţionar era inclusiv statul prin Fondul Proprietăţii de Stat (cu 70% din capitalul social).