Ca şi anul trecut, Timişul este unul dintre judeţele cele mai afectate de seceta prelungită. Reprezentanţii Direcţiei pentru Agricultură Timiş spun că trebuie regândită cultivarea anumitor soiuri de plante.

Lipsă acută de precipitaţii

Timişul se află în momentul în topul celor mai calamitate judeţe de pe urma secetei prelungite din această vară. Cele mai afectate au fost culturile de floarea-soarelui, porumb şi soia. De exemplu, aproximativ jumătate din cele peste 70.000 de hectare cultivate cu floarea-soarelui în Timiş au fost calamitate.

Ca urmare a lipsei de precipitaţii suficiente, vor fi cantităţi mult mai mici recoltate la hectar la floarea-soarelui şi la soia, estimează reprezentanţii Direcţiei pentru Agricultură Timiş.

„Timişul este, cu siguranţă, unul dintre cele mai calamitate judeţe, nu ştiu dacă este cel mai calamitat, pentru că este încă devreme să facem asemenea estimări. Sunt suprafeţe unde s-au raportat pierderi între 30% şi 70%. Or, nu se poate spune că 30% este o o pierdere totală”,

ne-a declarat directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Timiş Doru Petanec.

În opinia sa, în actualele condiţii, dacă lucrurile se vor înrăutăţi din punct de vedere al secetei, trebuie luată în calcul schimbarea anumitor culturi împământenite în Timiş cu altele care rezistă mai bine la secetă, dar şi structura culturilor şi a hibrizilor. „La porumb, de exemplu, se opta pentru hibrizi târzii şi semi-târzii. Acum am văzut că merg cei mai bine cei extra-timpurii, care apucă să-şi formeze boabele înainte de perioadele de secetă extremă”, mai spune Doru Petanec.

În opinia sa, refacerea sau realizarea unor sisteme de irigaţii noi trebuie să fie considerată prioritară în agricultură. „Am văzut că au demarat în acest sens programe la Ministerul Agriculturii, cu acoperire pe zone mari”, mai spune directorul Direcţiei pentru Agricultură Timiş.

Un proiect anti-secetă „pus pe pauză”

Încă de acum trei ani, pe fondul schimbărilor climatice, care preconizau perioade tot mai lungi de secetă pe timp de vară, Administraţia Bazinală Banat anunţa că intenţionează să dubleze, în următorii ani, volumul lacului Surduc. Astfel, pe timp de secetă, lacul urma să asigure apa necesară irigaţiilor şi alimentarea localităţilor din zonă, inclusiv a Timişoarei. De aceea, s-a dorit inundarea controlată a zonei peri-acvatice, care va duce la creşterea nivelului apei în lac cu şase metri şi la inundarea caselor de vacanţă construite fără autorizaţie pe actualul mal al lacului.

Deşi acest proiect aduce avantaje pentru judeţ, el a reprezentat o veste proastă pentru proprietarii de case de vacanţă din zonă. Ignorând avertismentele Primăriei şi fostei Direcţii de Apă Banat, mulţi şi-au construit vile în buza lacului, fără autorizaţii. Pe plajele lacului Surduc sunt în prezent aproximativ 30 de case de vacanţă fără autorizaţie de construcţie şi care se află sub cota de inundaţie de 198 de metri. Printre proprietari se numără şi politicieni, dar şi oameni de afaceri cunoscuţi din Timişoara.

Astfel, deşi încă din anii 70, lacul de acumulare de la Surduc a fost amenajat în ideea unei umpleri ulterioare, cu scopul de a se asigura un volum de apă necesar pe plan local, dar şi pentru extinderea reţelei de irigaţii, în contextul unei secete în creşterea, acest proiect, planificat de 40 de ani, ar putea fi anulat din cauza caselor de vacanţă construite fără autorizaţie pe malul lacului.

Anul trecut, conducerea Consiliului Judeţean preciza că a discutat proiectul de la Surduc cu reprezentanţii Ministerului Tineretului şi Ministerul Mediului şi a obţinut promisiunea că se încearcă revizuirea proiectului de la Surduc pentru creşterea lacului cu şase metri până la 198 de metri, astfel încât să se rămână la actualul nivel de 192 de metri.