Se susţine necesitatea condamnării oficiale a comunismului printr-o declaraţie în Parlamentul European

Ideea este susţinută de reprezentanții Societății Timișoara și europarlamentarul László Tőkés

Viorel Marineasa Tokes Laszlo si Florian Mihalcea (2) Foto Ligia HutuO declarație de condamnare oficială a comunismului de la nivelul Parlamentului European și înființarea unui tribunal care să judece crimele comunismului sunt obiective la care au făcut referire președintele Societății Timișoara, Florian Mihalcea, și europarlamentarul László Tőkés, în cadrul unei conferințe de presă în care s-a reiterat și caracterul extrem de actual al Proclamației de la Timișoara.

 

Un demers necesar pentru despărțirea definitivă de trecut

La sediul Societății Timișoara, din Complexul Bastion, a avut loc, sâmbătă, o conferință de presă în cadrul căreia s-a consumat și un moment simbolic, constând în semnarea, de către europarlamentarul László Tőkés, a textului Proclamației de la Timișoara, la împlinirea a 25 de ani de la lansarea documentului, în 11 martie 1990.

Prilejul a fost prefațat de prezentarea publică a diplomei și medaliei oferite cu prilejul decernării Premiului Cetățeanului European pentru anul 2014, acordat Societății Timișoara, la inițiativa lui László Tőkés.

Referindu-se la semnificația pe care o conferă acest premiu, președintele Societății Timișoara, Florian Mihalcea, a precizat că distincția europeană marchează, în chip simbolic, împlinirea a 25 de ani de angajare a Societății Timișoara într-un demers susținut vizând instaurarea și consolidarea democrației în România. Şi a declarat că este necesară îndeplinirea a două obiective care ar îngădui țărilor din Europa Centrală și de Est să se desprindă definitiv de trecutul lor comunist: o declarație oficială de condamnare a comunismului făcută de la nivelul Parlamentului European și înființarea unui Tribunal Penal European care să judece crimele și atrocitățile comise în timpul regimului comunist. „Declarația în sine este un document simbolic, dar care ar produce efecte în măsura în care guvernele naționale se vor raporta la această declarație a Parlamentului European, pentru a institui o legislație care să pună capăt definitiv relației cu trecutul totalitar”, este de părere Florian Mihalcea. Adăugând și că aderarea la Uniunea Europeană a fostelor țări ale Europei Centrale și de Est în care au funcționat regimuri totalitare implică faptul că problemele care îi frământă pe cetățenii acestor țări trebuie introduse, la rândul lor, în dezbaterea instituțiilor UE, creând astfel pentru fostele țări comuniste premisele separării clare și definitive de perioada totalitară pe care au străbătut-o.

 

Tribunalul Penal European, o inițiativă a Platformei pentru Memorie și Conștiință Europeană

Referindu-se la etapele procedurale care trebuie parcurse pentru a permite materializarea celor două obiective enunțate de către președintele Societății Timișoara – o declarație oficială a Parlamentului European de condamnare a crimelor comunismului și înființarea unui Tribunal Penal European care să judece crimele comise de regimurile comuniste – europarlamentarul László Tőkés a precizat că, în 2009, s-a numărat printre inițiatorii Raportului din Parlamentul European care a condamnat ambele regimuri totalitare (regimul nazist și cel comunist)..

Ca urmare a acelei hotărâri, a luat ființă Platforma pentru Memorie și Conștiință Europeană, care a propus, cu doi ani în urmă, către ONU, crearea acestui Tribunal care ar judeca crimele comise împotriva omenirii de către comunism. Consider că încă nici până în prezent nu a dobândit locul meritat acea platformă în sânul Parlamentului European”.

Evocând o serie din demersurile întreprinse până în acest moment în sprijinul inițiativei de înființare a unui Tribunal care să condamne crimele comunismului, Alexandra Răzvan-Mihalcea, membru al Societății Timișoara, a precizat că, în urmă cu cinci ani, a avut loc la Praga o conferință internațională, la care au participat reputați juriști și istorici, care au luat în discuție posibilitatea înființării unui astfel de tribunal, după modelul unor alte mari tribunale penale internaționale.

 

Proclamația de la Timișoara, o problemă redevenită prioritară pe agenda românilor

proclamatia-de-la-timisoaraÎn cadrul evenimentului de sâmbătă, de la sediul Societății Timișoara, a fost evocat public și caracterul actual al Proclamației de la Timișoara, precum și importanța continuării demersurilor care să îngăduie finalizarea, în spiritul ei, a Revoluției începută la Timișoara, în decembrie 1989.

Președintele Societății Timișoara a apreciat că redeschiderea recentă a dosarelor mineriadelor probează faptul că Punctul 8 al Proclamației de la Timișoara și Legea lustrației nu au devenit, în timp, simple chestiuni de interes istoric: “În 11 martie s-au împlinit 25 de ani de la lansarea Proclamației de la Timișoara care, în mod benefic pentru noi, a devenit din nou o problemă prioritară pentru agenda românilor. Pentru că, așa cum se știe, tot în această săptămână s-a decis redeschiderea dosarului Mineriadei din 13-15 iunie 1990, redeschidere care este, în primul rând, opera lui Doru Mărieș, membru al Societății Timișoara și președinte al Asociației 21 Decembrie, care, prin demersurile pe care le-a făcut, prin plângerea adresată Curții Europene a Drepturilor Omului și prin greva foamei cu care a însoțit acest demers, a reușit să primească o hotărâre din partea Curții Europene pentru redeschiderea acestui dosar”.

Referindu-se, la rândul său, la textul Proclamației de la Timișoara, László Tőkés a apreciat că acesta are meritul de a refuza și condamna ideologia conmunistă, naționalistă și național-comunistă, chemând la perpetuarea unității din timpul Revoluție și la toleranță și respect reciproc. „Acesta e spiritul Timișoarei, întruchipat și de clericii diferitelor biserici de aici”, a adăugat László Tőkés, care a evocat, în fața celor prezenți, memoria fostului Mitropolit al Banatului, ÎPS Nicolae Corneanu, a rabinului Ernest Neumann, a episcopului Bisericii Romano-Catolice, Sebastian Kräuter, și a pastorului Petru Dugulescu, lideri ai comunităților religioase despre care László Tőkés a declarat că „au susținut ideea de unitatea, în spiritul Timișoarei”.

 

„Spiritul Timișoarei trebuie păstrat viu”

László Tőkés a făcut referire, în mesajul rostit, și la ceea ce a desemnat a fi spiritul Timișoarei de conviețuire interetnică. „Cred că acest spirit al Timișoarei trebuie păstrat viu și după 25 de ani”, a declarat europarlamentarul. Potrivit acestuia, constituirea Societății Timișoara și lansarea, acum 25 de ani, a Proclamației de la Timișoara, reprezintă un fapt istoric cu o însemnătate deosebită: „Dați-mi voie să îmi exprim recunoștința și înalta prețuire pentru faptul istoric al constituirii Societății Timișoara.(…) Apreciez că membrii Societății au rămas fideli și consecvenți față de ideile și idealurile Revoluției, față de nevoia de continuare, fără compromis și oportunism, a luptei împotriva comunismului”.

László Tőkés a evocat succint elementele care au marcat transformarea, în zilele lui Decembrie 1989, a mișcării de protest a etnicilor maghiari față de măsura abuzivă de relocare a sa în satul sălăjean Mineu, decisă de reprezentanții regimului comunist, într-o revoltă populară de proporții, care a cuprins ulterior întregul oraș:

Ceea ce a început în fața parohiei (parohia reformată din Piața Maria, din Timișoara – n.red.) e totuna cu continuarea evenimentelor de pe terasa Operei Naționale și, în acest sens, nimeni nu poate face o dezbinare între început și cele ce au urmat acestei întâmplări.(…) Întotdeauna am dat exprimare acestei convingeri că cei care s-au adunat în fața parohiei reformate au fost în majoritate români, cetățeni ai Timișoarei. Și, la un moment dat, protestul împotriva evacuării familiei mele și la adresa intervenției regimului în problemele noastre s-a transformat, de la o oră la alta, într-un protest anticomunist care ne-a depășit și pe care nici nu ni l-am putut imagina înainte. Iar acesta s-a schimbat într-o revoltă împotriva regimului totalitar”.

 

Conflictul interetnic de la Târgu Mureș și mineriadele, scenarii post-comuniste orchestrate de Securitate

Laszlo Tokes si Florian MihalceaLászló Tőkés a făcut referire și la modul în care reprezentanți ai regimului nou-instalat după Revoluție au căutat, recurgând la replicarea unor mecanisme de tip diversiv, specifice vechiului regim, să genereze tensiuni sociale și interetnice, care să justifice, ulterior, intervenția brutală a unor forțe represive, în cadrul unor evenimente pe care europarlamentarul László Tőkés le-a desemnat drept scenarii post-comuniste: „În acele zile ale scenariilor post-comuniste, cum au fost evenimentele din Târgu Mureș , iar ulterior mineriadele, s-a recurs la dezbinarea și învrăjbirea categoriilor sociale în stil comunist”. László Tőkés a adăugat că s-a urmărit atunci dezbinarea interetnică, în baza principiului „divide et impera”.

De altfel, a mai apreciat el, evenimentele sângeroase din martie 1990, de la Târgu Mureș, au reprezentat, în fapt, o diversiune interetnică, pusă la cale cu scopul de a servi ca pretext pentru reînființarea fostei Securități, denumită după Revoluție SRI: „Acea diversiune interetnică a fost provocată de securiști și ea a avut drept scop acela de a stârni dușmănie între români și maghiari și de a servi drept pretext pentru a sluji la reînființarea Securității, rebotezate SRI”.

La modul în care puterea instalată în România, după Decembrie 1989, a urmărit refacerea unor vechi structuri pe rămășițele celor deja existente, s-a referit, de altfel, și președintele Societății Timișoara, Florian Mihalcea: „Noi am considerat că în 1990 a continuat Revoluția.(…) Mineriadele și evenimentele de la Târgu Mureș au fost prelungiri ale Revoluției”. Acesta a opinat că, reînființat pe reminiscențele fostei Securități și funcționând cu aceiași oameni, SRI a perpetuat atunci vechile practici comuniste, atât în cursul incidentelor sângeroase de la Târgu Mureș, cât și, câteva luni mai târziu, în timpul mineriadei din 13 – 15 iunie 1990, de la București: „Părea doar că nu mai există dușmanul comun, dar el exista în continuare”.

Referindu-se la spiritul Timișoarei, Petrișor Morar, membru al Societăţii şi unul dintre membrii fondatori ai Frontului Democratic Român, comitet revoluționar înființat în data de 20 decembrie 1989, în clădirea Operei, a apreciat că „Timișoara poate fi un exemplu pentru întreg teritoriul României”. Context în care acesta a opinat și că extinderea spiritului Timișoarei la nivelul întregii țări și deprinderea, la nivel național, a exercițiului unei comunicări similare cu aceea care există în Banat ar avea efecte benefice pentru întreaga Românie.

Evocând caracterul unitar al Revoluției de la Timișoara, la care a participat nemijlocit, Balaton Zoltan s-a referit cu precădere la conținutul Punctelor 4 și 8 ale Proclamației de la Timișoara, document despre care a apreciat că reprezintă, în ansamblul său, o probă de puritate morală. „E multă puritate morală conținută în Punctul 8 al Proclamației de la Timișoara. Acesta nu cere o vendetă, ci pur și simplu să se retragă în spate, să se abțină trei mandate, cei care au făcut parte din vechiul regim”, a opinat Balaton Zoltan.

Acesta a adăugat și că Revoluția de la Timișoara, așa cum a trăit-o, a fost produsul mobilizării conjugate a timișorenilor de toate confesiunile religioase și de toate naționalitățile, așa cum menționează, în fapt, Punctul 4 al Proclamației de la Timișoara. Întrucât, a mai adăugat el, în prima noapte a Revoluției, mulțimea a cântat colinde românești, au fost prezenți în stradă membri ai bisericii neo-protestante al cărei lider era pastorul Petru Dugulescu și s-a intonat imnul național „Deșteaptă-te române”, în fața parohiei reformate din Timișoara. Despre al cărui text Balaton Zoltan a precizat că a fost scris pe hârtie, la mașina de scris, și, ulterior, distribuit manifestanților, de către revoluționarul timișorean Ladislau Csizmarik, împușcat în zilele Revoluției din 1989.

„Punctul 8 este, de fapt, un apel la bun-simț”, a apreciat avocatul Alexandra Răzvan-Mihalcea, membru al Societății Timișoara.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis